discutie

Discutie dupa examenul de filosofie ( pentru necunoscatori: Macoviciuc: prof. de filosofie, iar Dominic e asistentul de la seminar, iar Carlan e seminaristul de la ICRM, care a terminat facultatea in 2004):
lorelei: n-a mers cu copiatul
Ioana: stiiiu
Ioana: e, chelia lui e misto, o vad si-n toamna
lorelei: eh..lasa..am auzit lui k nu-i place lu Maco in sept pe la scoala
lorelei: poate poate
Ioana: daaa? adica trece si din pura mila? ca altfel mira-m-as
Ioana: adica na, i-am scris ce am inv pentru admitere
Ioana: sa dea domnul sa fie baiat cu simtul umorului
lorelei: am auzti k e
lorelei: deci..cum vrea el de'acum inainte
Ioana: si, desigur, l-am vazut pe dominic la costum. un castig spiritual avem si noi din examenul asta
Ioana: oare trebuia si noi sa mergem in fusta si camasuta?
lorelei: hai mei..nu vezi k il ajunge pe macoviciuc la chelie
Ioana: pai e filosof, ce mama ma-sii
Ioana: toti filosofii au chelie, de la socrate si pana la becali
lorelei: bei..eu is p jos
lorelei: ma faci si pun conversatia asta pe blog
Ioana: be my guest
Gabi: sa stii ca e adevarat cu chelia
Gabi: e de la scarpinat intens in cap
Gabi: dupa muste
Ioana: profnd, dom'le
Ioana: desigr, asta il pune in inferioritate pe carlan. dar carlan are camasa mov
Ioana: si mie mi-e somn
lorelei: dupa atata filosofie
Ioana: poti sa-i spui si-asa....desi, cand nu scrii sau nu gandesti sau nu te uiti in ochii lui maco, te cam plictisesti si te ia somnul
lorelei: ca la orice curs dealtfel
lorelei: nici o diferenta
lorelei: doar ca i-am simtit rasuflarea in parul meu
lorelei: si pe-a lu maco..si pe-a lu dominic
lorelei: mirific
Gabi: ai observat ca toate emoticoanele sunt chele?
Ioana: asta e geniala
lorelei: mei..unde bem p 8?
Ioana: in backstage?
Ioana: ala-mi place mult
Ioana: sau la naiba, in hawaii
lorelei: vedem vedem...8 e joi nu?
Ioana: vineri, cred
Ioana: da, vineri, atunci a fost rastignirea
Ioana: exista o corelatie
lorelei: niciodata nu e prea tarziu
lorelei: vedem vedem
lorelei: ne hotaram noi la fata locului
Ioana: da, true, daca mai avem cu ce vorbi
lorelei: oricum, fir'ar mama ma-sii de exam
lorelei: adik?
Ioana: adica in ideea ca acolo nu ma duc sa copiez din curs si sa pic implicit, s-ar putea sa imi ia o vreme pana sa imi recuperez graiul
Ioana: predictii, predictii
lorelei: inteleg..esti in recuperare. nici o problema. sa shtii k noi, cu totii, suntem langa tine (in aceeasi situatie)

post-it

S-au imputinat post-it-urile de pe dulapul meu. Erau 14, acum sunt doar 8, maine ajung la 7. Cine stie, cunoaste.
Oricum, faza cea mai tare a fost la examenul de management si marketing. Saru-mana electricianului din Polizu. Scriem noi timp de o ora pe lumina de discoteca, apoi juma de ora la lumina telefonului. Si nu-mi inchipuiam ca la primul meu examen serios as fi putut sa copiez atat de mult, inca din primele 2 minute dupa ce ne-a dat subiectele. Asa da, ma tot duc la examene la ora 16. Prost sa fi, noroc sa ai.

concert de vama

Da, a fost concert Vama in Becker Brau. Si nu m-am dus. Da las' ca s-a dus Tariceanu si pentru mine, sa-i fluture Chirila prezervativul pe sub nas. Poate asa afla si el cat de nasoala e viata in Bucuresti si cat de greu o duc studentii. Si sa-i stea in gat aia 30 de lei pentru bilet, pe care amaratii de bursieri cu dor de vara i-au platit.
Pacat, imi placea de Chirila cand inca mai bea vodca. Vama, aia Veche, ramane trupa mea de suflet. Frumos artist Chirila asta, pacat de omul din spatele lui.

asaltat de elodia

Din ciuda de a nu invata ieri, desi azi am examen, am incercat sa gasesc scuze mai mult sau mai putin fiziologice pentru a ma eschiva. Trebuie sa recunosc totusi ca desi profesorul este extraordinar de plictisitor, cursu de "Conflicte in comunicare in secolul XX" este mai mult decat interesant, apropiindu-se de un roman beletristic. Incepe sa-mi para rau ca nu l-am onorat pe domnul Hilhor niciodata cu prezenta.
Revenind, printre mancat, fumat, jucat remi, am avut si curtoazie sa ma uit la tv in camera Andreei. Patul incomod, televizorul prea intr-o parte, muzica din dormitor prea tare, dar n-am ramas neatacata de subiectul "Elodia". Din fericire nu era unul din multe episoade de pe OTV, ci tocmai faptul ca domnul Cioaca era arestat preventiv (adica reprezinta pericol social) pentru violarea corespondentei (electronice) a sotiei lui.
Cu adevarat ca nu exista lucruri mai tampite in Romania. In primul rand, cum dovedesc domnii procurori ca adresa de e-mail apartine celei mai cunoscute persoane din Romania la ora actuala? Cum dovedesc ei ca acest blog pe care scriu nu apartine Elodiei? Cum dovedesc ca i-a spart parola si nu chiar domna avocata i-a dat-o de bunavoie? A trimis plangere din Dubai sau de sub pamant cumva? Elodia e secret national, incepe sa concureze pe Google cu NASA. Si lap-top-ul respectiv, si hard-ul, si domeniul de internet....alea ale cui mai erau?
Macar Al Capone a fost acuzat pentru evaziune fiscala.

mila

mila

ce frumoase erau

nice to meet you

X: - Buna, eu sunt x.
Lorelei: - Lori.
X: -Cuuuum?
L: -Lori, de la Lorelei.
.....
X:- Cum? Lorelei?
L:-Da.
X:-Chiar asa te cheama, Lorelei?
L:- Da.
X:- Asa scrie in buletin?
L:-Da, vrei sa-ti arat?
....

Parinti inspirati, ce mai! Se intampla des si se citeste .

The Chemical Brothers - The Salmon Dance

sammy the salmon...fascinating

guest

E 2 si mi-e foarte greu sa ma apuc de curatenie. Maine am musafiri veniti de departe. Maine la 10 la aeroport. Mi-e greu pentru ca inca n-am iesit din blugii imprumutati de la Kramela si am vizionat cateva ore "Dansez pentru tine", incununate cu pauzele publicitare cu tot.
Am intalnit azi un vechi amic (a decazut de mult din stadiul de prieten). E la Academia Militara si inca nu i-au spalat creierul. Imi place de tipu asta intr-un mod ironic: are atatea planuri de viitor, cica el vrea sa isi depaseasca limitele. Imi zice ca daca isi ia doctoratul castiga zeci de mii de euro si ca dupa 3 ani va avea 6.000. Ma prefac ca il cred, fara a ma chinui sa verific din 3 surse. La fel cum m-am eschivat si in momentul in care imi povestea in iulie ca vrea sa plece in Tahiti ( nu ma intelegeti gresit, tipu' e bazat...pe taica-su desigur).
Moi: Ei.... si unde ai fost vara asta?
BFL( Big Fat Liar): Aaaaa, in Bucuresti.
Moi: Vai, ce frumos. Dar cum a ramas cu Tahiti?
BFL: .....
In fine, cica pleaca in Anglia, cica are prietena roscata care l-a adus cu masina, cica stie un centru de masaj extraordinar, cica... astept momentul in care imi va destainui printre felinare ca are acasa sabia lui Excalibur. N-am inteles motivul pentru care incearca atat de mult sa epateze in fata mea. Si oare numai in fata mea? Oare rezida dintr-un sentiment de inferioritate, lipsa de atentie sau, din contra, obsesia de a fi mai bun, mai sus, mai apreciat pentru ceea ce mosteneste.
Dicutie plictisitoare despre facultate, noroc de atmosfera de Green Hours. Pacat de chelner care nu se pricepe la calcule, incarcandu-ne nota cu 150 de mi.


... dar in timpul scrierii acestui post am reusit sa fac curateneie. e deja 3.

clar....

Nu's prea plină de mine, mi-e doar prea silă de voi.

cu mutumiri lu' Anuţa.

tot un neam de ciobani

Iliescu are blog. Si Nastase are blog. L-am cautat pe Basescu, dar in zadar. In mod ciudat mai functioneaza aceste campanii electorale. Ma intreb ce adjuvant le scrie. Si cum pronunta nea' Nelu blogăr sau sain in..-. şi cum se plimbă el modest prin blogosfera şi ce conexiune are la Palatul Parlamentului. Oare îşi scrie posturile în timpul şedinţei de la Seant?
Ce vremuri frumoase când mă întrebau prietenii ce e ăla blog şi cu ce se mănâncă....
Si cu multumiri lui Gabriel, care m-a atentionat ca pana si PAPA are blog, cu tot cu fanclub.

#101

Cu al 101 post tind sa concluzionez ca am o preferinta explicabila insa in a scrie pe blog in momentele in care sunt singura in casa si ploua afara. Am de ales in urmatoarele 6 minute daca sa mai downloadez niste comedii romantice de pe dc (cu finaluri atat de predictibile) sau sa ma vad cu un vechi prieten undeva prin Rahova, la capul lui 32.
Aseara am fost cu Lemouton in Expirat si ne-am viciat de pe scena in multime, de la buda pe coridoare. N-aveau Aftershock. Am indepartat bajetii prea inistenti spunandu-le ca suntem pe invers (alte scuze nu erau capabili sa accepte). Oricum, trebuie sa repetam figura.
Am pornit sa scriu acest post ca o concluzie dalmatiana la scurta si anosta viata a blogului. In schimb, imi revin in cap cateva replici despre indiferenta, plictiseala, dezinteres, pe care le-am aruncat direct in piept unei persoane, ieri seara. Incercam sa gasesc cauza acestui ciudat sentiment pe care nu ma asteptam sa'l intalnesc vreodata in cazul lui. In mod ciudat, insa, plictiseala nu vine din dorinta de lucruri noi, ci din dorul celor vechi. Lipsa de energie nu e doar un fapt metafizic al lenei, ci lacuna unui impuls-fulger sau al unui entuziasm peren. Poate e de la vreme: "vreme trece, vreme vine..."

cativa draci si repulsie stomacala

Incercare de post de acum 2 saptamani:
As sparge muia cuiva in seara asta. Nu e doar un instict animalic, ci stiu in botul cui se opreste pumnul. Un "supra-elevat" mi-a replicat ca demersul meu intr'ale invataturii e inutil, ca de ce dracu nu ma angajez acum, ca de ce ma incapatanez sa urmez doua facultati si de ce stau pe banii altora. Atat de extern vietii mele un nimeni sa-mi afirme ca sunt useless.

Continuare:
Am discutat cu Supra-elevatul, mi-a marturisit ca asa e el: spune ce gandeste... daca gandeste. Prea franc pentru relatii publice, prea nesimtit pentru modestia mea provinciala, prea... si ma opresc aici.

rupt

Cica la Bacau ninge. Cica si in alte parti. Asa a zis tanti de la Stiri.
Casa e un dezastru si se plimba cineva in slipi si tricou. Momentele in care vasele trebuie spalate, pet-urile aruncate si cand afara ploua nu suna deloc promitatoare. Mi-am pierdut pe undeva conserva de pateu si visam sa plec la Paris in primavara. Colega e suparata. A plecat in ploaie dupa zacusca si salata beof. Geanta grea. Trebuia sa o ajute un cavaler.
Nu mai inteleg unele persoane. Ori se straduiesc ele sa se faca neintelese, ori am pierdut eu din profunzime sau din superficialitate o parte din latura lor cvasi-umana. Trec si vin. Unele lucruri aveau insemnatate in copilarie: "buna, vrei sa ne jucam?" erau cuvinte pe care le cantareai timid cateva secunde si iti ramaneau intiparite o dupa-amiaza intreaga. O noua cunostinta insemna o noua lume, un nou prieten. Acum parca cineva scobeste in interes ca prietenul meu, Costin, in branza si incepi sa te indepartezi tot mai mult de om, de prieten. La un moment dat apari atat de diferit incat lungimea aceea de unda se masoara pe latimea nasului, iar singuratatea devine apropiere doar pentru acea persoana.
Scrisesem demult intr-un jurnal printr-a 6-a ca viata e ca o nuvela, a real-life-novel (scuza-ti-mi inductia mai mult puerila decat puritana). Asta care va sa zica e decisa de persoanele din jurul nostru, esenta sta in caractere, nu in ceea ce faci. Reziduu de cuvinte devine irelevant pentru ca esti ceea ce esti doar prin persoana ta, nu prin ceea ce faci. Roata in schimb se invarte si imi demonstreaza ca totusi Negruzzi a trait acum vreo 3 secole, iar valabilitatea lui nu se va ridica niciodata la nivelul universal al lui Hamlet, asa cum se mintea Calinescu.
In concluzie, ramane pana la urma existenta "cevaului" in detrimentul persoanei, asa ca oamenii se scurg lasciv in jurul tau... doar ploua afara.

de la agonie la extaz...

Ieri in cinci minute am supravietuit celei mai confuze stari in care se poate afla un om. Sa simti ca totul est pierdut intr-o clipita de secunda, la un simplu telefon. Apoi sa te sune din nou, sa-ti spuna ca desi esti un prost si o ironie a sortii, nu e totul pierdut. Pur si simplu te golesti in interior si apoi ti se ridica o piatra de pe inima si nu te mai sufoci... rasuflii greu, dar respiri.
Am uitat multe lucruri si poate si ele m-au uitat pe mine de cand sunt aici. Cine spune ca facultatea e libertate se inseala. Da-ti-mi o mana de timp.
Imi voi cumpara un bilet cu destinatia "oriunde" cu ultimii bani de tigari. Si daca aseara am baut vodka, garonne si vin, nu inseamna ca n-am avut mintea libera si constiinta descarcata sa inrosesc receptorul. Si am repartitoare, e atat de cald.
Incep sa urasc cuvantul "proiect", din toate punctele de vedere: management de proiect, proiect la nu stiu ce obiect abstract ce tine de teoria comunicarii, proiecte de viitor, planuri, liste de facut, post-it-uri de lipit, agrafe de cumparat, proiecte, proiecte, proiecte. Prea multa organizare si atentie cand cineva imi spunea ca gandirea inseamna entropie, iar raspnsul ordine.
Imi placea proiectul Apa Nova, desa ma indoiesc de radacinile lui reale. Frumos, subiectiv, simpatic, dar oare putem iubi orice, nu doar Bucurestiul daca ne impinge cineva de la spate, ne impulsioneaza, ne face un site, putem sa iubim daca ni se prezinta un proiect atragator?

wonderwomen

Da, stiu, n-am scris de mult, blogul a cazut in dizgratie, nu l-am mai pus la status sa ma urce lumea in top, dar am facut lucruri interesante.
Si ca orice provinciala careia i s-a reprosat deja ca are accent si se mandreste ca e moldoveanca (i'm crazy) mi-am luat si eu bagajele in pungi de rafie si mi le-am deplasat undeva la marginea Bucurestiului, "oleaca" mai departe de Titan.
Ma mandresc cu balconul mai mare decat bucataria pe care stau ca la terasa la frappe ( mi-am gasit shaker, finaly), la parter, intr-un cartier verde de mosnegi, care se benocleaza deoarece n-am inca perdele , si cu o proprietara care verifica de 5 ori pe luna contoarele.
De ce spergirl, insa? pentru ca se benocleaza lumea la mine cand le spun ca fac 2 facultati la zi si am si job. Deci nu-mi dati peste nas cand va mint ca sunt ocupata. Un tip mi-a propus ca imi da el salariu minim pe economie si bonuri de masa daca as putea sa petrec cu el macar 4h/zi. Nu accept nimic fara telefon de serviciu si masina cu sofer.
Acum ca ati inteles mesajul, revin cu posturi cu impresii cat de curand.

absinth

Fiind o fana infocata a shot-urilor (nu ma dau in vand dupa cockteil-uri si bere), m-am incalzit cu cateva tequila (vreun metru cam asa) in noaptea de 18 spre 19 ani, la Expirat. Ulterior am decis sa beau si eu faimosul absinth, atat de ilegal si de interzis in unele state. In schimb, tipa de la bar, dealtfel foarte draguta, mi-a recomandat Aftershock. Pentru doritori, vi'l recomand si eu. Este perfect pentru ziele de vara sau cand esti foarte incins.
Va recomand varianata rosu, cu aroma de scortisoara. Nu uitati sa trageti aer pe gura dupa ce il savurati.
p.s. Am baut si absinth dupa: foarte puternic, foarte nasol ca si gust.

inca un an in vama veche

Am fost in Vama. Nu pentru ca mi se pare urban trendy, nu pentru ca nu aveam bani de hotel, nu pentru a ma imbata sau pentru a ma da mare rocker. Doar pentru ca merg acolo de foarte mult timp si in fiecare an plec cu nostalgia de a gasi acele valori pe care le-am gasit la inceputuri, cand lumea chiar intra in vorba si statea cu tine la foc, cand se mai putea auzi chitara pe malul marii fara a fi acoperita de multitudinea de volti, cand lumea era buna si calda.
Am observat o faza in cele 2 saptamani pe care le-am petrecut pe litroral. Eram la Stuf, beam cafeaua de dimineata (nu pentru ca mi se pare la moda, ci doar pentru ca e singurul loc unde gasesti cafea la ibric). O domnisoara cu prietenul/iubitul/sotul s-a asezat langa noi, avand o portie de clatite in mana. (faimoasele Ciori din Vama...sau o fi fost o Dansa-n-Transa). Barmanul, ala angajat de Ovidiu caruia desi ii spuneam "buna-dimineata" si "multumesc" de fiecare data, nu mai primeam raspunsuri, se rasteste la ea cum sa plece de acolo si sa nu-i murdareasca lui masa. Am ramas intrigata.
1. pt ca acolo sunt cele mai mizerabile mese din Vama
2. pt ca nu avusese timp nici sa-si ia o cafea de la bar
3. s-o fi gandit vreo secunda ca poate va arunca hartiile la cos?
4. pt ca anii trecuti eu mancam iaurt cu rosii si parizer fara sa comand nimic
5. si mai ales pentru ca nu e acesta felul de a atrage atentia cuiva
6. poate nici nu le manca, poate doar le puses pe masa
7. pentru ca daca as fi fost eu in locul ei, i-as fi futut una direct in moaca.
In schimb tipa s-a dovedit mai doamna decat credeam, s-a ridicat, s-a apropiat de el si i-a spus: "Nu cred ca acesta e modul de a vorbi cuiva. Poate nici nu vroiam sa le manac. Puteai cel mult sa vorbesti frumos."

Am ramas masca si a doua zi mi-am mutat cafeaua la Papa la Soni. E expresso, dar macar e umbra si liniste.

.

Pentru ca a amutit o sala intreaga la Noaptea Publicitarilor.

n-a fost sa fie

Am crezut ca ma ghidez in viata dupa motto-ul asta, dar m-am inselat. Poate am crescut mare si am inceput sa fac si eu alegeri tampite precum adultii pe care ii uram. Aleg siguranta, in locul fericirii pure, aleg sa rezolv lucruri in propriul apartament insalubru din Bacau, in loc sa plec draqlui la mare, aleg sa stau in casa in comoditatea patului in loc sa ies la o terasa, aleg sa port umbrela, pantofi si geanta, aleg pe cine nu simt si poate nu trebuie....

...the love story... it's just a story...

Nu mai exista povesti eterne de capa si spada, de dragoste neconditionata si fara obligatii. ...si acum vesnica intrebare retorica...au existat vreodata?
nu e drept.

pentru ca e...buuuna

Desi nu agreez absolut deloc reclamele la masini, in special cand se plimba vreuna pe nu stiu ce meleaguri paradisiece si lumina in camera e trecuta prin zeci de filtre.Eu nu numai ca nu voi avea o asemenea masina, dar cum dracu' ajung eu pe Coasta de Azur sau prin Marele Canion. In schimb, ador reclama asta. Multumiri celui ce mi-a aratat-o.
Plus ca italienii s-au dovedit a nu fi chiar atat de prosti pe cat (inca) ii cred.

the flooooood

I'm the queen of the floods.
In timp ce am ucis-o pe notara de sub mine, prima oara cu furtunul de la masina de spalat, apoi cu nu stiu ce teava sparta care se presupunea ca face condens, intr-un final am castigat definitiv razboiul prin refularea chiuvetei din bucatarie.
Dupa indelungi chinuri, abateri si eschivari, mi-am facut curaj sa intru in bucatarie. Pentru asta ii multumesc prietenei mele (al carui nume nu'l voi mentiona deoarece e destul de populara in randul bajetilor), ce mi-a lasat timp de mai bine de o luna o cadita cu vase la inmuiat. Costumata cu manusi (roz!) d'alea de latex cum purta un personaj de pe Cartoon Network, am trecut cele mai crancene odoruri si cele mai verzi-maro-galbene..aaa??...chestii. Totul e ok, pana in momentul in care din chiuvete curge apa: robinetul inchis, vase in chiuveta...what the fuck? Scurgerea infundata si toata apa imputita de la toti cei 9 vecini de deasupra mea se revarsa in bucatarie. Si dai cu galeata, si da'i cu mopu...si da'i si lupta. Infruntare crunta timp de 12 ore, pana in zori. Cheama administrator, cheama instalator, primeste telefon de amenintare cu judecata de la madam notarita, suna proprietarul... si toata casa rasturnata pe jos.

... ce bine ca ma mut. din pacate tot la primul etaj....

everything down

Blog-ul asta a cazut vreo 400 de locuri de cand cu examenele astea. Ma indoiesc ca cineva i-a mai simtit lipsa si nu-mi ramane decat sa'l resuscitez.
But first, sa ma laud ca se holbeaza lumea la mine cand le spun cat am luat la bac. Emotia a fost atat de mare incat am pozat listele si m-a sunat profa de chimie sa ma laude (p.s. Rozik e teroarea liceului de vreo 20 de ani). Nu ma asteptam avand in vedere ca mi-am bagat picioarele si cu minumum de stres 2 luni inainte de examen am stat doar prin bucuresti... just havin' fun.
Si metoda asta cu invatatu' pe ultimii zeci de metrii funcioneaza negresit. Doar doua zile de invatat pentru admitere si m-au facut studenta. Am inteles ca voi fi dezamagita de facultate: profi ce nu vin la cursuri ca au nush ce treaba au pe la interviuri, tot felul de tipe cu fite si cu aere de PR manager doar pentru ca au ochii verzi si tate mari, multa comeptitie si tupeu jegos improscat cu noroi. Ce mai, mediu perfect pentru a te pierde in sfidare si nesimtire, uitand totalmente de atmosfera de studentie.

Momentan arunc saci intregi de haine, carti si nimicuri in dorinta absurda de a ma muta. Vand mobila, tablouri, paianjeni, pana si pe Wisky (the parrot). Pentru doritori, ma gasiti pe mess - TOTUL LA PRETURI DERIZORII-.

...nu mai scriu

..pentru ca am bac.(stop) revin dupa.(stop) cu rezultate sporadnice sper.(stop)

mi te bocesti

"Mi te bocesti" nu e o replica pe care sa o zici atunci cand te doare, atunci cand suferi, cand vrei sa'l faci sa inteleaga unde greseste. A varsta cateva lacrimi fara minimum de isterie feminina nu e un moment in care sa o blamezi ca e femeie si ca simte si ca o doare.
Mi-a zis cineva demult ca pe el plansul nu'l impresioneaza. Apoi a inceput sa simta si si-a retras afirmatia. Lacrimile persoanei iubite nu sunt bocetele unei necunoscute ce jeleste la stirile de la ora 5 tragedia unui var de'al treilea si nu sunt crize feminine cu vorbe ascutite si enervante... sunt pentru ca ii pasa, pentru ca ai facut-o sa treaca peste nesimtita de indiferenta si pentru ca nu i se mai pare patetic sa fie slaba, sa-si deschida tampitul ala de suflet...
"Mi te bocesti" o face sa inchida, sa te trezesti a doua zi dimineata langa un cadavru rece fara priviri, fara "buna-dimineata", fara sarutul cald de ieri. Si o face sa-ti sufle pasiva in fata un infinit "Nimic" daca vreodata o vei mai intreba "Ce se intampla?". Ati spune ca e visul oricarui barbat sa-si ridice povara asta de pe suflet, sa evite discutiile incepute cu "Trebuie sa vorbim..."... da, e visul celui plictisit, celui carui nu-i mai pasa, celui care isi scrie pe frunte "nepasator"...nu e visul lui.

catastrofa

Las prapad pe unde trec. Ranesc oameni in jur, distrug lucruri casabile de care ma impiedic, dezamagesc si tradez increderi. Sunt o calamitate.
In ultimul an am primit de mai multe ori replica: "esti periculoasa". Si nu la modul penal de fite intretinute, ci "eu trebuie sa ma grija sa nu ma apropii de tine ca ma distrugi". Si totusi constienti de pericolul iminent care se abate asupra lor, se baga si se lasa purtati de val ca si cum nu le-ar ajunge doza de adrenalina din glanda suprarenala.
Ce dracu' te atrage la ceva ce te raneste, ce te lasa cu ochii in soare, ce te desparte in molecule individuale si iti face frectie cu acid pe spate? De ce sa te bagi intr-o chestie ce te face sa urli apoi ca un caine schingiuit si te seaca de orice energie? Si totul nu din incostienta, ci innodat si incurcat in propriile ite, din "nu stiu de ce...", din "nu trebuia", din "stiu ca e gresit, dar..."
As putea sa scutesc de tot acest calvar si sa ma izolez sub propriul cearsaf ca ciuma bubonica, ar putea sa nu-mi mai pese ca focul arde si sa va tin in costume ignifuge, as putea sa port inel pe mana stanga sau sa merg cu o punga pe fata sa ma loviti cu pietre...

...dar eu v-am avertizat.

post

"Scrie!"
"Poftim?"
"Scrie un post."
"De ce?"
"Nu conteaza, scrie!"

Mi-e dor de mare si de senzatia de a fi curat tot timpul. Si nu-mi plac sandalele cu platforma. Azi am mancat sarmale. Scriu de la un laptop. Gresesc tastele. Sexul e bun, dar la fel. Cineva m-a mazgalit cu pixul pe sanul drept. ..and another bad hair day. Trebuie sa ma tund. Vreau sa plec la Paris in primavara. Port un inel de la o fata. Mai am o singura pereche de blugi purtabili. Nu vreau sa ies in club, desi e sambata seara. Beau Prigat de struguri in amintirea vinului demi-dulce. Stau cocosata. Vreau sa termin cu examenul si cu totul. Vreau sa il vad, sa ne vedem, sa simtim din nou. Miss ma girlz. Dorm pe saltea. Am ajuns la nivelul 6 la un joc tampit. Trebuie sa-mi refac unghiile. Maine e duminica si urasc ziua de duminica pentru ca imi aminteste ca a doua zi e luni. Nu fac nimic de apreciat asa cum pe vremuri mi se zicea "bravo". Am cazut in mediocritate. Pierd....

...mda

In ultima vreme obisnuiesc sa dezamagesc oamenii din jur. Si in mod ciudat, ajuge chiar sa imi pese pentru ca repulsia nu se manifesta la nivel de unic individ, ci la nivel de masa. Nu se asteapta prea mult de la donshoara, doar ca se pare ca lumea e mult mai intransigenta decat o cunosteam, si mult mai mofturoasa si pretentioasa. Sau dorinta de a ma face agreabila e atat de mare, incat am ajuns sa imi pese ce crede lumea... dar lasa ca le trece.

up side down

Cred ca mi-am sucit... gatul sau varianta cum te poate chinui durerea o zi intreaga dupa o nopate atat de linistita de somn.
Ati fi tentati sa credeti ca mi-am intors capul dupa straini musculosi in slapi de cauciuc sau dupa BMW-uri tunate pe centrul urbei, populate cu tarani si cocalari autohtoni. Nu, nu...am avut cel mai calm, linistit si superb somn, avand la baza reteta perfecta: un dus, un film, cola, tigari, geamul larg deschis, aer curat de noapte si lenjerie curata. Prima noapte cand m-am ascuns doar sub un cearsaf... si acum ma uit la monitor ca si Quasimodo, parca as fi oligofrena. Nu era suficient ca ieri mi s-au rupt slapii in drum spre prega si a trebuit sa-mi car piciorul ca o schiloada de se uita lumea la mine "vai, saraca, la varsta ei, lasa ca oricum nu e prea frumoasa" sau a trebuit sa strabat desculta jumatate de cartier cvasi-marginas. Si nici nu mai punem la socoteala ca maine e banchetul si nu e suficient faptul ca abia ma tin pe noile tocuri, mai trebuie sa ma si uit ca tampita-ugga-ugga-my-name-is-moron la lume. Si nu ma indur sa-mi cumpar Ben-Gay: 1. pentru ca se termina in Gay si are o consistenta de vasilina si miros de Orbit reciclat; si 2. pentru ca imi trebuie geanta..si bijuuri, si unghii, si freza...
...si voi fi cea mai sexy dezaxata de coloana vertebrala si voi dansa numai cu Quasimodo....sper

lorelei likes to....

hahaha, am luat de pe un blog de 1 om-putere un joc foarte simpatic si simplu. 3 pasi simpli:
- se deschide Google
- se scrie intre ghilimele "(numele tau) likes to"
- se apasa eneter si se citesc macar primele 10 rezultate.

Lorelei likes to rip. (mda...ar fi o treaba sa-mi pun X pe frunte)
Lorelei likes to sleep with her head slouched to the right all the time. (clar..all the time)
Lorelei likes to use Water and Ice Pokémon. ( hahah)
Lorelei likes to cook with him. (sweet..and true)
Lorelei likes to touch eyes. (da sa va bag dejtele in ochi)
Lorelei likes to get caught in the rain. (mmmmmm)
Lorelei likes to shoot. (era vorba de fotografie, dar it's better just to shoot)
Lorelei likes to take pictures of things she likes. (adica..cui nu-i place?)
Lorelei likes to play with toys during off hours and is trying to go to school in order to get ahead professionally. (heheh...oare tot cu pokemoni?)
Lorelei likes to think. (finally...macar atat)
Lorelei likes to knock them down, but she's surprised and a little worried at the noise. (asta era dupa "shoot")
lorelei likes to flirt at volleyball games. (numai la meciurile de volei...pacat)
Lorelei likes to paint, color, cover herself in stickers, draw on her legs, etc. (sexy..body-painting)


Desigur, poti incerca si alte variante de nume...sau de actiuni.

criticului meu

Adom despre blog:

"E prima data cand am rabdarea sa citesc un blog
Implica k e prima data cand am rabdarea sa citesc si commenturile aferente
Ce m-a impins sa fac asta... hmm
Ai sa razi
E un cock-teil ... putin interes fatza de lucrurile care te preocupa; nu textul, frustrarile cat ideea de a te exprima liber, fara perdea, intr-o abordare simpla, eleganta, isteata, ironica, avangardista, erotica, pragmatica... dar mai ai de lucru... inca nu "interesanta"; putina gelozie, da gelozie... cu ce ma inseli tu la nivel intelectual, mai exact cu cine... si am aflat, numele lui e marian, de nu stiu unde; putin interes critic... si obisnuit cu cronici mai acide, mai pornografice, mai inteligente, mai mature, mai pragmatice, nu am sa imi exercit nevoia critica... nu acum... nu inca; in ultimul rand... curiozitatea de a intelege de ce oamenii socializeaza, isi exprima idei in scris, adresandu-se tuturor, dar defapt nimanui... inca sunt de parere k socializarea se face la o cafea...
...cu un cunoscut
Atunci frustrarile iti pot fi impartasite intr-un dialog... se poate transforma intr-un orgasm intelectual sau intr-o degringolada de nedescris finalizata cu replica "gagica tocmai si-a platit sucul"... dar macar ai feedback... atunci... si poti interactiona... iti poti argumenta ideile sau poti vedea k defapt ramane parerea ta, dar nu e cea mai buna, mai corecta, mai filosofica; blogul inca mi se pare o actiune egoista de a-ti propaga ideile... am inca fobia blogurilor si a jurnalelor
Eu nu mai am rabdarea sa discut cu necunoscuti
Simt k pierd ceva din mine... ceva cu care ei pleaca... si dispar definitiv"

mim

Femeile pot mima un orgasm, dar barbatii pot mima o intreaga relatie.

Intrebare-intrebatoare: De ce mimeaza femeile orgasmul? Facand o cercetare online am ajuns la urmatoarele afirmatii:
1. "Eu nu mimez orgasmul pentru ca am." (majoritatea)
2. "Eu nu mimez orgasmul. Daca am bine, daca nu, nu. Oricum ma simt bine." (foarte curat, foarte ok, foarte bine)
3. "Pentru ca vreau sa'l fac pe el sa se simta bine, sa se simta barbat, sa-i dau incredere." ( da, desteptilor, tot pentru voi o fac unele si va mai plangeti ca aveti o viata sexuala nesatisfacatoare. Daca nu noi, atunci cine sa'l incurajeze pe Tom Degetel sa ramana in pozitie de atac?)
4. "Pentru ca ma plictisesc, imi piere orice speranta de a mai ajunge la orgasm si imi bag picoarele. Uite, bah, am ajuns, da-ti drumul si u odata si se terminam ca m-am saturat" (foarte franc si trebuie sa recunosc ca am aderat la aceasta pozitie in cateva nopti halal nereusite)

Acestea fiind lamurite, putem trece la pasul doi am problemei. Motivele pentru care un barbat mimeaza ca se afla intr-o relatie sunt enorm de multe si subiective, incat a categoriza asa ceva e ca si cum a-i imparti boii si porcii in functie de prostie si nesimtire. Dar masculul aflat intr-o asemenea pozitie este usor de recunoscut dupa urmatoarele aspecte:
- nu ofera niciodata flori, motivand ca nu e genul lui (nici macar lu' mama nu-i da)
- nu stie cand e ziua ta de nastere ( nu ca nu isi aminteste, ca asta e caracteristica generala a subiectului aflat in discutie, doar ca nu stie si nici nu vrea sa afle)
- va intalniti in lcouri deloc publice , rezumandu-va la propriile apartamente ( tipic relatiilor pur sexuale in care el vrea sex, ea se complace in dorinta lui cu speranta muribunda ca intr-o zi isi va parasi nevasta, copiii, atitudinea, dorintele si te va scoate in lume)
- nu te prezinta prietenilor lui, nu vrea sa-i cunoasca pe ai tai;
- nu stie ce-ti place, cum iti place, cand sau unde, iar din egoismul nici nu vrea sa afle;
- daca esti cu un asemenea mascul, inchisa intr-o astel de relatie mimata, nu te astepta sa-i pese vreodata, sa fie langa tine, sa te intrebe ceva despre tine, sa-ti spuna vreun amanunt, defect, secret propriu
- este atat de interesat pe relatie, incat nu-i pasa cu cine, atata timp cat e cu cineva si da si el o buca noaptea
- nu plateste, nu invita, motiveaza ca e obosit si lucreaza mult, niciodata nu are timp si oficial nu-i pasa.
- se poate obtine bonus adulter, violenta, lipsa de respect, cuvinte goale, sictir, greata, compromisuri, iar de partea cealalta frustrare, angoase, frica si cea mai tampita intrebare: "Ma iubesti?"

Unii mimeaza atat de bine incat nici nu-ti dai seama, cum unele femei te induc in eroare atat de usor prin cateva strigate mai puternice si cateva grimase. Bun-venit intr-o relatie teatrala doar de dragul de a nu adormi singur, de a te complacea in comoditate fara minimum de satisfactii si de a sterge usor problemele si complicatiile unei relatii pe bune.

O fi dragostea oarba, dar daca ii trantesti una in muie tot incepe sa vada ceva-ceva cu ochiul stang. Asa ca vom continua sa miman orgasme si sa ne prefacem in relatii, doar lumea e un teatru... asa zicea Shopenhauer, iar unii sunt actori foarte buni, mai ales cand vine vorba de un strop de pantomima.

status and ideas

Am un contact in lista de mess cu care nu am vorbit niciodata, dar il tin acolo pentru statusurile lui sexiste si antologice. "Prietenul" meu Claudiu Tim (poate o fi din Timisoara, sau poate il cheama Timofte, dar e clar nascut in '83) marturisea ca:
"Ultima data cand am fost inauntrul unei femei a fost cand am vizitat Statuia Libertatii!"

Facand speculatii pe text, am ajuns la urmatoarele posibilitati procentuale:
6%- abia s-a intors din America unde n-a prins nici o pipita la intersectia silicoanelor si liposuctiilor
10%- femeile sunt atat de interiorizate incat nu le mai poti patrunde in suflet
23%- ca orice mascul ce isi masoara barbatia, a incercat sa inteleaga Femeia, dar nu a patruns niciodata in mintea ei, de unde rezulta ca nu a fost niciodata in America
4%- astia nu i-au dat viza decat pana la Statuie si nu a atins tarmul si visului american
1%- n-a facut sex de cand a intart in statuia Libertatii si asta se poate considera zile, luni, ani...
56%- o fi virgin pentru ca eu stiam ca nu se poate intra in interiorul femeii de cupru newyorkeze (doar Michael Jackson s-a urcat pe felinar si l-a batut vantul in freza)

Desigur, exista si posibilitatea de a fura un status de pe vreunul din site-urile specializate si sa'l fi pus ca prostu' la populatia sa para mai interesant, nestiind ca vreo psihopata ar putea sa i'l disece pe blogul abundent in frustrari.

mai sus...mai sus

Blog-ul se ridica dupa cum confirma netu'-metru cu 140 de locuri in doar 3 saptamani. Ritmul incepe sa ma bucure si sa-mi faca sperante ca pe cineva chiar delecteaza, nu doar mintea mea tampita si cathartica , desi ma crizez ca n-am reusit sa trantesc vreun post interesant in ultimele saptamani.
Cica a aparut in 7Plus, dar din lenea mea n-am reusit sa-mi procur ziarul. Poate updateaza si astia site-ul lor, ca momentan e vechi din 7.05.
Trebuie sa multumesc indeosebi lui Teo care m-a linkuit printre prietenii si dusmanii lui si ma simt si eu bagata mai de la spate in blogosfera de sus. Nu uit de Cris si de consateanul meu, precum si de bransa care incepe sa se miste in Bacau (incepe sa-mi para rau sa il parasesc--contradictoriu atitudinii mele de limitare urbana)
Si acum ca mi-am luat premiul si satisfactia, ca mi-au cometat revistele rochia si ca am reusit fara sa multumesc lui Dumnezeu si fanilor, va pup pe toti si promit ca mai screm si mai scornesc ceva in categoria amoral ca s-au intamplat destule "necenzurate" de atunci.

lasa-ma...

Frate, m-am saturat! Ma doare'n poola pe care n-o am. Vreau sa scap de examene, de copii agitati din jurul meu, de Bacau si de apartamentul ala mult prea incarcat, de clubburi fara mix-uri, de taranii de pe strada, de fufuele mironosite care te barfesc la tot pasul, de liniste, de cunoscuti, de taxiuri ieftine si terase in mijlocul trotuarului, de haine din Europa la pret de Magheru. Vreau sa fug de oameni prosti si inculti ca si cum m-ar urmari un psihopat de Steaven King, de prea multa pasare, de telefon fix si apartamentul gol, de apa calda rece, de plictiseala, de insipid, de atitudine mediocra si provinciala, de accent, de toti tipii care ma cunosc "prea de aproape", de intrebarea "Ce fac astazi?"... vreau sa fug de ele, vreau sa fug la tine si sa ma scapi de toate astea.

.... azi voi manca cel mai lung ecler cu vanilie

p.s: ce mimesis suna "sa fugi", parca te agita un Pepsi intr-o reclama de Adidas de Taiwan, dar au simtit si alti fraieri inaintea mea, asa ca fug si eu de ei, cu ei, pentru ei.

bucuresti looks

Am avut ciudatul interes sa particip joi seara la o prezentare de moda, un catwalk de 10 minute de pantofi si cizme in care nu mi-am permis nici sa respir. Undeva in mijlocul fitelor din Herastrau am stat la acelasi nivel cu cei din tabloide (randul 3..moaooma, erau care stateau in picioare) eu, cu atitudinea mea provinciala si rochia neagra satinata in stilul anilor '60. Colectia toamna-iarna 2007/2008 a Mihaelei Galvan m-a facut sa ma gandesc de doua ori in ce lume intru si felul in care nu voi da cateva milione pe o pereche de cizme dupa care mi s-au scurs ochii. In rest wisky gratis la discretie (m-am limitat cu greutate doar la o doza de Red Bull), un Razvan Ciobanu mult mai efeminizat decat mi-l imaginam, un Iri autohton dupa privirea mea si o lume...ce lume.
Inainte sustineam sus si tare ca nu e lumea mea, ca ma voi simti nasol, dar am pus si eu telefonul la ureche de fiecare data cand nu aveam cu cine sa vorbesc (par ocupata si importanta... pentru ca asta vreau sa ma fac cand voi fi mare...)

....i'm gonna hunt 4 ur cool...

da, am fost si eu la vama veche

Nu inteleg de ce nu am sarit sa ma laud cu asta cand am asteptat aceasta plecare aproape o luna. M-au prins pana si aia de la tembeliziune cu tzatzele goale si cu tigara in mana.
M-am tot gandit ce imi amintesc din vama, nu ca alcoolul ar fi facut din mine o victima cvasi-traumatizata, ci doar as fi fost anosta si insipida: "a fost foarte tare, frate!" Nu pentru ca e Vama si te dezumanizezi, te depravezi in cel mai nesimtit si haotic mod posibil, ci pentru persoanele cu care eram. Initial vroiam sa plec singura, sa imi intind corpul pe nisip la amiaza si ochii intr-o carte buna si sa ma plimb pe maluri. N-am scapat de compatrioti, am facut baie in apa cancer (de cel putin 3 ori pe zi), am baut multa tequila si Sange de Taur, am dansat pe mese, foc, rasarit, chitari, rosii, iaurt, izoprene si saci de dormit... sooo common for vama veche.
Si atunci m-am razgandit si m-am hotarat sa va povestesc cum era Vama prima oara cand am vazut-o :goala. Oameni care se simteau bine in piele lor si cu textila jos, senzatie de libertate perpetuua, calda, unde iti faci prieteni din toate colturile tarii care nu se supara daca sunt ingropati in nisip si li se spune "Uite asa il ingroapa romanu' pe ungur", hamace, fara pusti, fara copii, fara imbracati cu bani si sezlonguri, fara cazare, fara rockeri prea suparati in bocanci la amiaza, fara slapi, fara tigari, fara gunoaie, fara nume. Acolo ma pierd si revin fatidic in fiecare an cu speranta tampita ca nu va mai trebui sa adaug un "fara":....mai ales fara El.

p.s. Suffstock-ul a stricat totul, cand el trebuia defapt sa salveze. Adorati'l, copii, pentru ca eu ma fut in el de festival care a aduc exact ce nu vroiam: beton, bani si prea multa lume.

sigma

Sigma in toata viata mea a reprezentat simbolul pentru suma. Si daca m-as fi dus anul acesta la informatica mai mult de o data, cand am dat teza, porbabil stiam cum sa il scriu. Dar, asa, eucliadian vorbind, sigma e doar suma... suma de tot: de limite, de necunoscute, de fractii, derivate...e suma.
Iar blogul asta e o suma de ura aticalofila impotriva speciei masculine. Si daca limita tinde spre "nu e asa", imposibil sa gandesc negativ cand necunoscuta e cu siguranta mai mare decat 0. (si cu asta v-am bagat in ceata daca nu va meritati locul la Polizu)
Ideea e in felul urmator: lumea ma intreaba ce am cu ei? Stau si ma gandesc: eu nu am nimic cu ei, ce au ei cu mine? Vreti sa va spun cat de indragostita INCA sunt...neah, pentru asta sapati alt canal la tembelizor spre Acasa sau Romantica. Apoi tot ei ma iau duios in dulcele stil clasic si ma intreaba daca nu am nevoie de un barbat (se autorecomanda). Nu, fratilor, multumesc, am unul, ma face fericita, ce va freaca pe voi boasele... si am avut prea multi, asa ca lasati deoparte atitudinea de manelo-houseo-macho-cocalar ca v-as include cu cea mai mare placere la categoria amanti jenibili.
Asa ca eu nu va urasc cum Eola va uraste si nici nu va iubesc cum Anda va iubeste. Viteza e totul si pot sa va spun acelesi lucuri din 4 ani cat ele din 10... sau mai mult. Eu scriu un blog provincial pe care il citesc aleatoriu cateva contacte din lista de mess, un blog ce nu primeste comment-uri decat in fata si la persoana, pentru ca eu nu ma ascund, pentru ca sunt Lorelei si scriu despre cum as manca flori de salcam, despre teza la mate, despre faptul ca nu am vazut o piesa de teatru bun in ultimii 4 ani, despre el, despre gagicile cu care am impartit cateva Grase de Cotnari, despre 18 ani, despre soare, mare, plaje, despre sex, alcool, tutun, despre mine, poate si despre tine, despre noi, uneori despre voi. Asa ca nu te mai holba daca consideri ca ti-ai pierdut timpul, daca infingi acuze fara funadatii, daca te deranjeaza un strop de sinceritate care incearca. E doar un blog si daca nu iti convine ce citesti, spune-mi, dar daca nu iti convine cine sunt inchide draqlui pagina.

your parkin' spot

Barbatii sunt ca locurile de parcare: cele bune sunt ocupate, iar cele libere sunt pentru handicapati.
(ideea nu-mi apartine, dar imi face placere sa o disec de propriul inteles pana la epuizare)
... si acesta remarca vine de la cineva care si-a gasit loc bun de parcat bibi-ul ei alienat, exact intre limitele regulamentare... i-a reusit pana si parcarea laterala cu spatele, ca sa nu mai vorbim ca de ceva timp a tot dat de carnet.

Si totusi, ce iti ramane de facut? Ochii viciosi si lacomi cauta in stanga si-n dreapta loc sa isi lase avutia si pretioasa masina relationala. Stai la panda si astepti sa-si miste vreuna fundul de pe propia achizitie, sa-si paraseasca locusorul ei de veci pe care a si inscriptionat numarul masinii: B-25-SEX, sau TM-16-KID, sau BV-19-ELA. Si cum o vezi ca isi ia catrafusele si se pregateste sa plece, tu, ca oportunista vazuta din exterior, sau ca sofer disperat in interiorul tau, stai la panda, claxonezi, faci semne haotice doar doar s-o misca mai repede. Si cum ai ochit locul gol, iti faci avant, apesi acceleratia, lovesti in ambreiaj si te cufunzi in bratele lui ca si cum acolo ai fi vrut sa ajungi o viata intreaga.
Saaau... te invarti in cerc, dai roata tutror locurilor de parcare, poate s-o elibera vreunul. Analizezi cu atentie pozitiile strategice, persoanele ce trec pe trotuar, doar cu speranta ca vreuna din ele are cheia in contact si la draq, are treaba, trebuie sa plece.
Desigur, exista locuri de parcare de noapte si de zi. Proprietarul de drept, care se intoarce la 6 seara de la servici nu va sti niciodata ca in timpul zilei, au mai parcat vreo 2 Dacii sau Nubira si i-au calcat proprietatea. Simte mirosul de cauciuc pe asfalt, de ulei incins, dar ce mai comteaza, e proprietatea sa. Si daca vreo nesimtita iti fura barbatul, ai grija sa ii blochezi iesirea cu prima ocazie: pacat, asta nu o va face decat sa stea si mai mult pe vechiul tau loc de parcare. Nu claxona, nu injura: Condu civilizat!
Saaaau... parchezi resemnata pe unul din locurile libere, pentru handicapati. In cazul in care locul nu-ti revine pe drept, te consolezi cu gandul ca poate nimeni nu afla. Dar tu stii, si cand toate locurile sunt ocupate, trebuie sa parchezi si tu undeva... nu te poti plimba pe langa ei o viata intreaga.