Pagina patetica de jurnal prea plin

E 12. Noaptea. Insista sa ne uitam la un film cu Mickey Rourke. Scene de wrestling. As vrea sa adorm. Dar e cald, nu tocmai bine. Ulterior devine mai bine. Strigatele mele si a lui Mickey Rourke se contopesc pe fundal. Trece.

As vrea sa simt cum se face 6. Si cum uitam sa ne trezim. Amortim inca o ora. De cand a nins am incercat sa merg la munte. Probabil de aceasta data, in aceasta zi, chiar voi reusi. Eu si pantalonii mei de ski made in Taiwan la reducere in Cora, 50 de RON. Mai mult Bran decat Stan m-am infatisat pe partia din Predeal. Am simtit din nou senzatia de libertate in vena cava. Bine, si hematomul pe piciorul stang si zapada rece la cur. Ei, cooleanu pe placa. Eu, cu bete in roate, unul dintre ele pierdut undeva pe sub telescaun. Ce mai, a fost frumos, desi am schiat prost. Nu s-au vazut cei cativa ani de antrenamente si concursuri din tinerete. Si nu, nu e precum mersul pe bicicleta.

20. Sarmale si mamaliga, doar e Ziua Mortilor, de pomana, iar eu era sa dau noroc. Din obisnuinta.

15 minute pana sa vina taxi-ul. Cumva, e deja 23. Suntem in intarziere. El aproape adoarme cu mana pe telecomanda. Cumva, ne asortam la gri. Il descarc. Imi marturiseste in lift ca nu ma sunt la fel de spontana ca la inceput. Ce sa-ti povestesc. Acum nici daca ti-o tragi pe A1 cu 110 la ora nu mai esti spontan.

Gipsy party. Ideea foarte reusita a unor fete inteligente. Miros de palinca si mamaliga. Merg insa pe rom, 2 pahare ce aduc a Cuba Libre. Merg insa prea mult. Ma asez pe canapea, zona chill si neutra. Vorbele se impartasesc doar la 2 felinare. Incet, pe marginea canapelei, sufrageria ei portocalie sta inclinata. Sunt paranoia. Mi-e rau si am senzatia ca ma gandesc la doua lucruri deodata. Gandesc prea repede cand de fapt corpul meu se misca prea incet. Dau vina pe alcool si fac marturisiri si ma opresc cu un zambet tamp pe fata. Nu le-am mai vazut pe fetele astea de mult timp. Pe multe nici nu le cunosc. Tot ele gresesc numele lui. Il confunda cu ultimul. O dau in bara pentru a multa oara, lucru ce ma face sa ma tem de ziua de maine. Probabil nu am gresit decat cantitatile si ar fi trebuit sa beau apa plata asezonata la fumul de bucatarie. Am nevoia sa vorbesc. Poate si sa vars. As fi vrut sa fiu salvata si sa aiba grija de mine. Am senzatia ca flirteaza cu psiholoaga. De ce sa-i spui Mr. Sexy, you bitch. Daca am uitat de mine, a uitat si el de noi. Mi-e frica. De mult prea multe lucruri: de a nu vedea persoanele astea pe care nu le cunosc cat de varza sunt (tac, it's safe), de a nu face vreo gafa si de a nu dezamagi pe blondul asta de langa mine. Si gandesc si mai mult si simt mai mult. Mult mai mult. Deja mi-am iesit din corp si din imbracamintea de tiganca, si as vrea sa ofer mai mult, a dau mai mult. De unde, sunt limitata. Zilnic.
36. Trebuia sa-mi amintesc numarul asta. Asa stiu ca mi-am amintit totul.

Acasa, udneva spre dimineata. Ma simt geniala. Vorbesc repede si logic. Dar nu imi pot folosi decat o parte din mine. Daca gandesc (ceea ce sper ca fac), nu imi simt varfurile picioarelor, iar daca ma ridic, nu mai pot sa gandesc. Vroiam din nou. Refuz. Cica nu e vina mea.

Recuperam duminica. Doar trebuia sa vedem filmul pana la capat.