Gustul ridica cortina

Dupa ce un an de zile m-am eschivat sa merg al teatru in Bucuresti (da, habar n-aveam unde se gasesc majoritatea, noroc ca e mare si central TNB-ul) si cinci ani de cand am idolatrizat TT (Teatrul Tineretului din Piatra-Neamt), in sfarsit am inceput sa ma boemesc si sa cumpar bilete cu o saptamana inainte. Recomand:

Fitness- Teatrul de Comedie. Mihaela Teleoacă e pur si smplu spectaculoasa ea singura si un public minimalist de 50 de oameni. Felul in care interationeaza, se misca, felul in care te ia in brate sau isi desface picioarele in cele mai erotice sau nevrotice pozitii, felul in care aduce un omagiu corpului feminin te face sa iesi de acolo cu un aer de faire l'amour.

Epopeea lui Ghilgames, mult pathos, mult corason.Aviz amatorilor, site-ul se actualizeaza in fiecare miercuri, iar biletele nu sunt disponibile decat de joi.

va sfatuiesc, fara Eduard al III-lea. Desi Caramitru e senzational ca de obicei si cineva isi facuse un cult in a vedea toti marii actori cat inca mai sunt in viata, piesa e un cvadruplu de incercari smardoase de a adapta. adica, care va sa zica, nu e nici originala, nici adaptata si in 3h (adica te uiti la ei de toti banii) ti-e sila de "stimata doamna" si de "Turcia" in secolul XIII. Realizare impunatoare, scenografie de exceptie, mai ca aduce cu un musical, dar pacat de scenariu si regie, ca ti se apleaca.

De vazut, Jocul de-a vacanta. Desi e la Teatrul Everiesc, piesa in sine e superba, un elogiu catre Mihail Sebastian. Am vazut pe putin 4 reprezentatii ale ei si credeti-ma, nu are cum sa nu va placa.

I should blow you, Santa!

Am parasit corporatia cu o punga cu Etam. Roz. Sub bradul natural (doar sugem sangele poporului si al IMM-urilor), m-am pricopsit cu o punga roz la tombola, iar fotografu' imi soptea ca nu e nevoie sa o probez acum. Era cald, aerul conditionat nu mai facea fata, iar eu tocmai incheiasem o negociere cu aplauze pe fundal. La indemnul Mosului, deschid. Era puf, albastru, foarte albastru. Atat de albastru incat era bleu. Ridic indignata cu doua degete. Papuci de casa. Cu puf bleu. Respir adanc. Mosul de imprumut imi spune ca "macar daca nu imi plac, tot o sa-i port". Eu il intreb daca pot sa ii port pe afara, iar mosul e si mai sec: "Nu stiu, cum vrei". Sunt prea subtila pentru senectutea lui.

Tot corporatia m-a invatat sa platesc cu cardul. Din fericire, nu cel de credit. Iar eu o sa ma supar tare pe babac pentru ca in magazine nu iti dau si o chitanta cu suma pe care o mai ai disponibila. nu face aparatul "piu!" cand ai ajuns la jumatate de salariu. Nu sunt shopaholic, sunt doar o persoana generoasa ce n-a fost in stare sa isi ia brad, globuri si salata beof sau sa scuture covoarele, dar stie sa semneze un bon. Si aproape m-am batut cu cineva pe ultimul produs de pe raft. Vanzatoare a crezut ca suntem impreuna. Eu: il iau! Se uita si ea: Si eu!. Incepe sa ii scrie certificatul de ganrantie pe numele ei. Hopa, tanti, eu l-am cerut prima, eu am fost prima la vitrina, eu am asteptat atata, eu il iau. Chiar daca am glumit cu tine acum 5 minute, tocmai ti-ai ratat sansa. A cedat usor, din fericire. A recunoscut ca am fost prima, asa ca bafta pentru urmatoarele 30 de minute in care inca vei mai cauta.

SMS nelimitat inseamna ca va voi spune tuturor "Sarbatori fericite!"

Si te mai intrebi de ce

Mama ei de randuiala...

Dive

Fac parte dintr-o echipa formata exclusiv din gagici, toate peste 25 de ani, unele casatorite, altele chiar cu copii, vreo 8 de toate la numar. Toate niste dive. Mai nou si-au ales nume de printese si de zane, printre care Ileana Cosanzeana, Zana Zorilor Desteptarea Florilor cu Aripi Desigur 2 Perechi, Salatica. Eu sunt Mica Sirena, atat mi-a ramas si mie, din lipsa de inspiratie. Problema este ca ne trimiteam vineri mail-uri semnadu-ne astfel, si am trimis din greseala si unui client. Asteptam reply-ul.

inca un an in vama veche

Am fost in Vama. Nu pentru ca mi se pare urban trendy, nu pentru ca nu aveam bani de hotel, nu pentru a ma imbata sau pentru a ma da mare rocker. Doar pentru ca merg acolo de foarte mult timp si in fiecare an plec cu nostalgia de a gasi acele valori pe care le-am gasit la inceputuri, cand lumea chiar intra in vorba si statea cu tine la foc, cand se mai putea auzi chitara pe malul marii fara a fi acoperita de multitudinea de volti, cand lumea era buna si calda.
Am observat o faza in cele 2 saptamani pe care le-am petrecut pe litroral. Eram la Stuf, beam cafeaua de dimineata (nu pentru ca mi se pare la moda, ci doar pentru ca e singurul loc unde gasesti cafea la ibric). O domnisoara cu prietenul/iubitul/sotul s-a asezat langa noi, avand o portie de clatite in mana. (faimoasele Ciori din Vama...sau o fi fost o Dansa-n-Transa). Barmanul, ala angajat de Ovidiu caruia desi ii spuneam "buna-dimineata" si "multumesc" de fiecare data, nu mai primeam raspunsuri, se rasteste la ea cum sa plece de acolo si sa nu-i murdareasca lui masa. Am ramas intrigata.
1. pt ca acolo sunt cele mai mizerabile mese din Vama
2. pt ca nu avusese timp nici sa-si ia o cafea de la bar
3. s-o fi gandit vreo secunda ca poate va arunca hartiile la cos?
4. pt ca anii trecuti eu mancam iaurt cu rosii si parizer fara sa comand nimic
5. si mai ales pentru ca nu e acesta felul de a atrage atentia cuiva
6. poate nici nu le manca, poate doar le puses pe masa
7. pentru ca daca as fi fost eu in locul ei, i-as fi futut una direct in moaca.
In schimb tipa s-a dovedit mai doamna decat credeam, s-a ridicat, s-a apropiat de el si i-a spus: "Nu cred ca acesta e modul de a vorbi cuiva. Poate nici nu vroiam sa le manac. Puteai cel mult sa vorbesti frumos."

Am ramas masca si a doua zi mi-am mutat cafeaua la Papa la Soni. E expresso, dar macar e umbra si liniste.

da, am fost si eu la vama veche

Nu inteleg de ce nu am sarit sa ma laud cu asta cand am asteptat aceasta plecare aproape o luna. M-au prins pana si aia de la tembeliziune cu tzatzele goale si cu tigara in mana.
M-am tot gandit ce imi amintesc din vama, nu ca alcoolul ar fi facut din mine o victima cvasi-traumatizata, ci doar as fi fost anosta si insipida: "a fost foarte tare, frate!" Nu pentru ca e Vama si te dezumanizezi, te depravezi in cel mai nesimtit si haotic mod posibil, ci pentru persoanele cu care eram. Initial vroiam sa plec singura, sa imi intind corpul pe nisip la amiaza si ochii intr-o carte buna si sa ma plimb pe maluri. N-am scapat de compatrioti, am facut baie in apa cancer (de cel putin 3 ori pe zi), am baut multa tequila si Sange de Taur, am dansat pe mese, foc, rasarit, chitari, rosii, iaurt, izoprene si saci de dormit... sooo common for vama veche.
Si atunci m-am razgandit si m-am hotarat sa va povestesc cum era Vama prima oara cand am vazut-o :goala. Oameni care se simteau bine in piele lor si cu textila jos, senzatie de libertate perpetuua, calda, unde iti faci prieteni din toate colturile tarii care nu se supara daca sunt ingropati in nisip si li se spune "Uite asa il ingroapa romanu' pe ungur", hamace, fara pusti, fara copii, fara imbracati cu bani si sezlonguri, fara cazare, fara rockeri prea suparati in bocanci la amiaza, fara slapi, fara tigari, fara gunoaie, fara nume. Acolo ma pierd si revin fatidic in fiecare an cu speranta tampita ca nu va mai trebui sa adaug un "fara":....mai ales fara El.

p.s. Suffstock-ul a stricat totul, cand el trebuia defapt sa salveze. Adorati'l, copii, pentru ca eu ma fut in el de festival care a aduc exact ce nu vroiam: beton, bani si prea multa lume.

spring changes

Incep prin a afirma razlet ca nu am oferit absolut nici un martisor... nici macar o urarea. Si cineva nu s-a afectat de nesimtirea mea si mi-a oferit kitch-uri in poleiala ca sa imi zica ca a venit primavara. De parca nu as fii stiut ca a venit... Si de parca ar fii venit, cand normal inceperea primaverii vine cu data de 21 martie, echinoctiu in care as vrea sa pot cronometra ziua si noaptea pentru ca am impresia ca cineva nu are dreptate. Ah, si am primit mass-uri... yey..the spring should love me..no really.
1 Marie e foarte sweet in felul lui... si mic... si rosu cu alb. Si incep sa observ cat de pregnante sunt culorile acestea in randul sarbatorilor. Atat Moshu' cat si Sf ala Valentin adoptat de fetitele indragostite...toti au fun club "red&white".
Odata la 4 ani uit de sarbatoare asta pentru ca e enervant ca luna lu' Faurar sa fie nedreptatita la doar 28 de zile. De obicei uit si ca trebuie sa platesc chiria sau abonamentul la net pentru ca in ziua aceea eu sarbatoresc soarele cu o cupa mare de inghetata, nimic mai mult. Este pentru prima oara in an cand inghetata e rece... placut de rece.
Si vreau sa primesc flori... pentru ca cine a zis ca cu o floare nu se face primavara, a gresit amarnic. Primavara e in sufletul meu.

i hate PR (alias Posta Romana)

Mai stiti bancul ala cu "de cati politisti e nevoie sa infiletezi un bec?". Ei bine, fiind deja fumat va spun eu de cate drumuri este nevoie ca sa NU trimiti un colet.
1 - de duci intai la posta: "Buna-ziua, vreau sa trimit si eu un colet. Da, nici o problema" Desigur, nu e nici o problema atunci cand iti amintesti adresa sau o ai scrisa vreo vreo bucata de servetel. Dar daca esti mai zapacit....
2 - revii si iti spun ca trebuie impachetat bine, nu cum ai facut tu.
3- rerevii si le amintesti stimabilelor doamne ca vrei sa trimiti un colet.; te intraba unde; tu: afara; ele: unde?; tu: italia. iti raspund ca nu acolo, ci trebuie sa te duci la vama
4- cum esti o persoana cu multe relatii suni un prieten care lucreaza acolo; si ca toti prietenii bine-voitori este prea ocupat sa te ajute
5- taxi pana la vama
6- dupa ce te anunta cu zambetul pe buze ca iti trebuie 50 RON sa trimiti orice sub 10 kg te uiti uimit la plicul tau ce nu depaseste nici macar 1 kil.
ea:"ah...ce aveti in el?"
eu: "chestii personale!" ( sa-ti stea in gat, muisto!)
ea: "ce chestii?" (nesimtire, adica unde mai e intimitatea corespondentei?)
eu: eh..aici nu pot sa va spun k alfa cineva cadoul....shhht..deci..am bla bla bla
ea: " pai e prea fragil doar plicul ala. nu pot sa vi'l iau asa. trebuie o cutie"
eu: "si n-aveti o cutie? v-o platesc!" (deja disperarea atinge cote maxime)
ea: "nu, nu am"
7- te duci in fuga la cel mai apropiat magazin si te implori de vazatoare cu strabism sa-ti dea o cutie de napolitane.
8- te intorci fericit si atat de aproape de propria ta izbanda... esti atat de aproape, simti gustul trimfului....
9- totul de spulbera cu un tunet: "ne pare rau, dar ma terminat programul. Veniti maine pana in 5"


Dar in viata trebuie sa invatam si lucruri bune. Cum sa trimit un pachet in 10 min si 3 pasi simpli:
1 -deschizi pagini aurii si suni la cea mai mare firma de transport international (aia cu reclama cea mai mare si mai colorata)
2 -iei un taxi
3 -platesti modic si daca zambesti tipului nici nu e nevoie sa ii arati ce ai in pachet. pari atat de sincer cand trimit antrax sau coca...

the bag

In fiecare zi vad oameni pe strada cu sacose. Sacosa a devenit acel element tipic romanesc. Spuneti si voi: de cata ori ati carat o sacosa mai mica sau mai mare, plina sau goala. Din elementele tipice plaiului mioritic se incadreaza sacosa de rafie (fie ca e pentru sifoane, fie atinge dimensiuni enorme pentru importuri de geci Diesel sau adidasi Niki de la turci), sacosa din material textil ( specifica sextagenarilor sau ocatgenarilor) , sacosa de unica folosinta (care desigur la romani devine second, third hand) si sacosa "thank u for buying from us" ( ce se gaseste in toate standurile din piata).
Mi-ar placea sa fac un studiu de caz in legatura cu ce cuprinde sacosa romaneasca. As putea sa merg pe bulevard, sa intreb trecatorii hamaliti si sa scormonesc prin mica lor agoniseala.

Par example domnu grabit cu telefonul la ureche are niste acte pentru firma, o apa minerala si o surubelnita, iar cel ferchezuit are bomboane si vin pentru amanta si portocale si niste condimente pentru sotie.
Babuta vine de la piata cu juma de kil de telina si vreo 4-5 cartofi; imi multumesc ca o intreb: cu ocazia asta si-a amintit ca a uitat sa ia lumanari. "Sa mai aprind si eu maica cate una de sufletu' lu barbate-miu, Dumnezeu sa-l ierte."
O domana de varsta mijlocie imi arata cu dezimvoltura: o punga de detergent, niste sosete, paine, si cateva banane.
Intreb o tanara domnisoara. (de ocicei tinerii se rezuma la rucsac, dar ea era destul de incarcata) E din Nicolae Balcescu, face naveta in week-end si are de toate: gem, carti, farduri, haine, cosmetice, pantofi toate burdusite intr-o sacosa.
Mi-e si rusine s-o intreb pe tipa blonda care tocmai vrea sa ia un taxi. O sacosa de firma, haine de frima plus o pereche de cizme de la Leonardo. Sacosele sunt noi noute, aerisite si neimpaturite vor gasi primul cos de gunoi.
Un barbat obosit, cu unghiile murdare imi arata cateva scule intr-un stadiu avansat de degradare si mizerie. Tocmai a reparat o teava care picura pentru cumnatul sefului. Are o fetita de 8 ani acasa si ma intreaba unde ar putea gasi o diadema frumoasa ca le cere "doamna" la scoala.

Intre atatia necunoscuti incarcati sau mai putin incarcati, ma uit si eu in sacosa mea: am luat un suc pentru acasa si o ciocolata... si am dat si 5 mii (0.5 RON) pe sacosa. Fir'ar a draq de sacosa ... ca luam bomboane de banii astia si le bagam pe toate in buzunar cu riscul de a-mi ingheta mana pe sticla de 2l.


p.s. Reformulez: unde nu e cap, vai de sacosa....:P

the fly

Urasc mustele. Le strivesc, apoi le mestec si scot aripile printre dinti ca pe niste coji de seminte. Dar cel mai mult imi place sa alerg cu limba scoasa dupa ele si sa ma fac miriadop in fata lor, le lipsesc, le trosnesc si apoi le savurez.
Pentru necunoscatori, mustele sunt acele fiinte care isi petrec o viata intraga in kkt, scormonind prin el si manacandu'l, digerandu'l si din nou, regurgitandu'l. De exemplu, azi am vazut una: rea, scarba, mare si dizgratioasa. Isi dadea aere pregnante de zburatoare complice in curtea liceului. Si se holba. Stiti cati ochi are o musca?...nici eu, dar astept comment-uri cu nr aproximative. Cum ziceam , am atacat-o frontal: privire suspecta de ingheata apele, apropiere parsiva cu arma in mana si am capturat-o cu limba ( taiasa si veninoasa). Am crezut ca am exterminat-o. Dar a fugit mult prea repede si s-a ascuns in bate unui barzaun. Si a continuat sa manance kkt.
Avea Murphy o vorba inteleapta: cand esti pana la nas in kkt, tine-ti gura inchisa.