criticului meu

Adom despre blog:

"E prima data cand am rabdarea sa citesc un blog
Implica k e prima data cand am rabdarea sa citesc si commenturile aferente
Ce m-a impins sa fac asta... hmm
Ai sa razi
E un cock-teil ... putin interes fatza de lucrurile care te preocupa; nu textul, frustrarile cat ideea de a te exprima liber, fara perdea, intr-o abordare simpla, eleganta, isteata, ironica, avangardista, erotica, pragmatica... dar mai ai de lucru... inca nu "interesanta"; putina gelozie, da gelozie... cu ce ma inseli tu la nivel intelectual, mai exact cu cine... si am aflat, numele lui e marian, de nu stiu unde; putin interes critic... si obisnuit cu cronici mai acide, mai pornografice, mai inteligente, mai mature, mai pragmatice, nu am sa imi exercit nevoia critica... nu acum... nu inca; in ultimul rand... curiozitatea de a intelege de ce oamenii socializeaza, isi exprima idei in scris, adresandu-se tuturor, dar defapt nimanui... inca sunt de parere k socializarea se face la o cafea...
...cu un cunoscut
Atunci frustrarile iti pot fi impartasite intr-un dialog... se poate transforma intr-un orgasm intelectual sau intr-o degringolada de nedescris finalizata cu replica "gagica tocmai si-a platit sucul"... dar macar ai feedback... atunci... si poti interactiona... iti poti argumenta ideile sau poti vedea k defapt ramane parerea ta, dar nu e cea mai buna, mai corecta, mai filosofica; blogul inca mi se pare o actiune egoista de a-ti propaga ideile... am inca fobia blogurilor si a jurnalelor
Eu nu mai am rabdarea sa discut cu necunoscuti
Simt k pierd ceva din mine... ceva cu care ei pleaca... si dispar definitiv"