Tupac. Multe nopti am ascultat piesa asta. Desi stiam ca se termina, aveam increderea ca pot sa o derulez si sa o ascult din nou, si din nou pana la extenuare. Vroiam mereu aceeasi piesa, acelasi ritm, acelasi om. Credeam ca asa e si viata. Dar nu poti sa te mai intorci in trecut si sa retraiesti acele better days.
Atatea nopti petrecute impreuna...si niciodata nu ne-am spus buna-dimineata. Ptaul era gol cand lumina invada camera. Tot ce am trait s-a masurat si s-a limitat. au ramas atatea lucruri neimplinite. Si asa am ajuns sa ne vedem inca dupa mai bine de trei ani. Nu ne-am spus niciodata ce simtim, dar intotdeauna a existat atractia noastra, indiferent de faptul ce altcineva se treazea totusi in acel pat. Dorintele neimplinite sunt cele mai aspre. Cuvintele neimpartasite asteapta sa fie rostite, iar intr-o zi banda nu va mai face fata: se va rupe. Asa ca am invatat sa nu o mai ascult atat de des, sa nu mai derulez caseta si sa astept cumintica si rabdatoare sa vina in sfarsit better days.
sâmbătă, septembrie 30, 2006
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu