Asera, in Bucurestii de Altadata. Ma plictisea cu comanda lui obisnuita: expresso lung si Pepsi Light. Oricat de mult mi-as fi alintat gusturile cu o cafea vieneza, ma multumesc cu vesnica limonada in timp ce ma joc cu lumina slaba prin parul lui si pe fata mea. Trucuri feminine si Clayderman.
Dupa cateva minute si tigari, se face proprietar pe bricheta mea Cricket. Ma lupt pentru ea. Rugaminti fierbinti, saruturi, jocuri de du-te vino. Ramane neinduplecat. Ii repetam : "Pana la un puct. Intelegere pana la tigarile mele."
Cu o zi inaine Scoica din Vama in lua interviu pentru Pro motivand ca eu sunt "cea mai inraita fumatoare" pe care o cunoaste. Ma pusese pe o banca la Antipa si ma punea sa fumesz tigara dupa tigara, in timp ce eu intarziasem deja la examenul de protocol institutional. Le spuneam ca tigarile sunt placerea mea personala.
Si acum, el imi cerea sa renunt la micul meu viciu la care tin atat de mult. Sting tigara. Ce vreau in schimb? O alta placere: pe El. Si pactul e incheiat. Atentia si timpul lui in schimbul plamanilor mei. Radeam cu subinteles ca va fi nevoit sa ma verifice mai des. Spune ca a inteles si ca se va conforma.
Acum se inplinesc 12 h de cand nu am mai fumat. E foarte greu sa scriu pe blog astfel. Parca nu sunt eu. Parca sunt lipsita de inspiratie si expiratie la fiecare punct de propozitie. Sunt goala. LA fel ca imaginea mea de aseara: camasa alba suflecata la maneci, pants negrii dantelati si fara tigara in lumina difuza de ceara. Aseara mi-am stapanit pofta de a respira tutun cu mirosul pielii lui. In seara asta pieptul mi-e apasat nu de maini puternice si rasuflari carnale, ci de dorinte interne si priviri crancene de la pachetul de Pall Mall la scrumiera, de la bricheta la tigari si tot asa.
Am facut pact cu diavolul plamnilor curati si al respiratiei proaspete. Unde e tigara sa o sarut?
duminică, septembrie 14, 2008
joi, septembrie 11, 2008
joi, septembrie 04, 2008
May I fuck you, dear sir?
Acum 2 zile m-am asezat pe recamier. El in patul meu fara cearsaf, cu ochii bulbucati in perna si cu bilele mai umflate decat globul ocular. Eu, vesela, energica si la menopauza lunara. El dezamagit, mirosind a Cuba Libre, imi marturisea ca ii place Bacovia. Eu radeam pe sub gene in amintirea lui Edgar Poe si in admiratia lui Minulescu.
Am cautat caietul verde cu inscrisuri pestrite de 2002. Citeam cu o voce fara culoare idei puerile ce denotau mare profunzile pentru o persoana fara buletin. Ma indragosteam de altul in fiecare saptamana, scriam poezii de dor si jale, de iubire si vesnicie, despre cum iubeam doi ochi caprui... pentru ca acolo unde nu e intristare, nu e nici lacrimi, nici suspine.
Acum, ma joc la extreme. E o zi... sau sunt 365 pentru mine si el. Revelionul pare departe. E bine si incepi sa-ti faci griji. Daca e prea mult, daca e prea putin, daca merge si ce nu merge?
Citemam amintiri pentru mine. Ochii lui se inchisesera si mai mult in perna portocalie. Imi aprind o tigara pe balcon. Somnoros se aseaza pe perna rotunda, langa mine. Imi povesteste un vers si o contradictie de autori. Ii spun ca e poezia mea preferata. I-o spun, i-o recit. Trecerea la adolescenta nu e tocmai un subiect incitatnt, ci are note de castitate si puritanism. Oricat de mult dorea sa-si apropie urechea de buzele mele si se desfata cu vocea mea, a fost sec in complimente: e sexy. Nu la fel de sexy a sunat gandul lui ce se termina cu noapte buna.
Am cautat caietul verde cu inscrisuri pestrite de 2002. Citeam cu o voce fara culoare idei puerile ce denotau mare profunzile pentru o persoana fara buletin. Ma indragosteam de altul in fiecare saptamana, scriam poezii de dor si jale, de iubire si vesnicie, despre cum iubeam doi ochi caprui... pentru ca acolo unde nu e intristare, nu e nici lacrimi, nici suspine.
Acum, ma joc la extreme. E o zi... sau sunt 365 pentru mine si el. Revelionul pare departe. E bine si incepi sa-ti faci griji. Daca e prea mult, daca e prea putin, daca merge si ce nu merge?
Citemam amintiri pentru mine. Ochii lui se inchisesera si mai mult in perna portocalie. Imi aprind o tigara pe balcon. Somnoros se aseaza pe perna rotunda, langa mine. Imi povesteste un vers si o contradictie de autori. Ii spun ca e poezia mea preferata. I-o spun, i-o recit. Trecerea la adolescenta nu e tocmai un subiect incitatnt, ci are note de castitate si puritanism. Oricat de mult dorea sa-si apropie urechea de buzele mele si se desfata cu vocea mea, a fost sec in complimente: e sexy. Nu la fel de sexy a sunat gandul lui ce se termina cu noapte buna.
Sebach
Cineva ma tragea de perciuni si ma intreba de ce nu mai scriu. Spunea ca deshide blog-ul in fiecare seara cand ajunge acasa. Ma prefaceam ca nu il cred. Asa ca acest post este si o verificare a trgatorului de percuni. Ca de obicei, motivam lipsa de evenimente si inspiratie. De fapt, este vorba de prea multe evenimente, idei, pareri... and a lack of will.
Azi va voi povesti despre colegul meu de liceu, pe care il voi denumi generic Sebach. Sebach n-a sarutat niciodata o fata si priteniilui stiu asta. N-a avut niciodata o pritena si prietenii lui sunt mari ajutatori in a face "lipeli", dar numai sa se faca, dom'le. Sebach are masina, face accidente cu ea sa fie cool. Sebach are status cu contul lui de hi5 si are patratele facute la sala, ochelari D&G, parinti de treaba si bani de bere. Dar Sebach are un handicap: a intarziat cu fetele pentru ca a avut sprancenele unite. Si chiar dupa ce le-a pensat si au venit fetele la ziua lui, Sebach nu a pus si el mana pe ceva. Si-a luat ochelari retro si boxeri rosii, dar a continuat sa se puna in situatii jenante, sa fie ciuca misto-urilor si sa-si unduiasca complexul catre Politehnica.
Mi-a fost frica sa ii spun cum sunt priviti majoritatea politehnistilor si a it-istilor. Am tacut. Va afla singur.
Sebach merita o fata pe cinste.
Azi va voi povesti despre colegul meu de liceu, pe care il voi denumi generic Sebach. Sebach n-a sarutat niciodata o fata si priteniilui stiu asta. N-a avut niciodata o pritena si prietenii lui sunt mari ajutatori in a face "lipeli", dar numai sa se faca, dom'le. Sebach are masina, face accidente cu ea sa fie cool. Sebach are status cu contul lui de hi5 si are patratele facute la sala, ochelari D&G, parinti de treaba si bani de bere. Dar Sebach are un handicap: a intarziat cu fetele pentru ca a avut sprancenele unite. Si chiar dupa ce le-a pensat si au venit fetele la ziua lui, Sebach nu a pus si el mana pe ceva. Si-a luat ochelari retro si boxeri rosii, dar a continuat sa se puna in situatii jenante, sa fie ciuca misto-urilor si sa-si unduiasca complexul catre Politehnica.
Mi-a fost frica sa ii spun cum sunt priviti majoritatea politehnistilor si a it-istilor. Am tacut. Va afla singur.
Sebach merita o fata pe cinste.
luni, august 11, 2008
era acolo
Dormea in fata mea, langa mine, atat de aproape, atat de usor. Ma uitam fix la ea. As fi vrut sa deschida ochii si sa o pot trage din patul ala prea mare si prea plin in camera portocalie. Ii urmaream linia corpului atat de lejera, definita in unduirea ei aproape de perfectiune. Inca ii puteam distinge culoarea pielii apropiata de exotism. Ii simteam somnul printre gene. .. gene lungi. As fi vrut sa pot sa adorm, dar ea ma tinea treaza in somnul ei.
M-am ridicat pe un cot sub pretextul ca e prea cald. Vedeam siluetele noastre in oglinda dulapului. Era prea buna, prea frumoasa, prea tacuta pentru mine. Se inatoarce. Ma apropii de urechea ei:
"Vrei sa te las sa dormi?"
Zambeste. Femeile au un zambet enigmatic in firea lor, dar al ei era prea departe. As fi vrut sa o pot fura pe balconul meu racoros, sa-i aprind tigara. As fi vrut sa nu bem vin.
Am stat minute in sir gandindu-ma "o pot atinge?". Eram un adolescent napadit de incertitudini, de prime dati, de nesiguranta cosurilor mele. Mi-as fi plimbat mana peste umarul ei, peste spatele ei, pe pieptul ei. Imi doream atat de mult sa o sarut. Am ajuns sa ma joc cu inelul de pe mana stanga, pe sub degetele ei mici si unghiile impecabil taiate. Le-as fi sarutat in semn de admiratie, de respect, de dorinta. Aveam buzele fine, moi, pline - stiam asta. Si atunci de ce nu puteam sa-mi iau privirea de la ele?
As fi furat-o in camera portocalie, m-as fi dezlantuit asupra ei, as fi condus-o cum nu am facut-o cu nimeni. Opream toata aceasta dorina din lipsa de moment, din lipsa de ceritudini ca un las ce stie ca poate pierde totul in fiecare secunda. De ce nu-mi spunea "nu, oprste-te"? De ce nu-mi spunea "da, ia-ma?". De ce tocmai eu ajunsesem sa descopar taine feminine?
M-am ridicat pe un cot sub pretextul ca e prea cald. Vedeam siluetele noastre in oglinda dulapului. Era prea buna, prea frumoasa, prea tacuta pentru mine. Se inatoarce. Ma apropii de urechea ei:
"Vrei sa te las sa dormi?"
Zambeste. Femeile au un zambet enigmatic in firea lor, dar al ei era prea departe. As fi vrut sa o pot fura pe balconul meu racoros, sa-i aprind tigara. As fi vrut sa nu bem vin.
Am stat minute in sir gandindu-ma "o pot atinge?". Eram un adolescent napadit de incertitudini, de prime dati, de nesiguranta cosurilor mele. Mi-as fi plimbat mana peste umarul ei, peste spatele ei, pe pieptul ei. Imi doream atat de mult sa o sarut. Am ajuns sa ma joc cu inelul de pe mana stanga, pe sub degetele ei mici si unghiile impecabil taiate. Le-as fi sarutat in semn de admiratie, de respect, de dorinta. Aveam buzele fine, moi, pline - stiam asta. Si atunci de ce nu puteam sa-mi iau privirea de la ele?
As fi furat-o in camera portocalie, m-as fi dezlantuit asupra ei, as fi condus-o cum nu am facut-o cu nimeni. Opream toata aceasta dorina din lipsa de moment, din lipsa de ceritudini ca un las ce stie ca poate pierde totul in fiecare secunda. De ce nu-mi spunea "nu, oprste-te"? De ce nu-mi spunea "da, ia-ma?". De ce tocmai eu ajunsesem sa descopar taine feminine?
sâmbătă, august 09, 2008
"." si de la capat
Vreau o limita in tot ceea ce se intampla. Organizez programe riguroase, am grija ce si cat mananc, nu intarzii niciodata, n-am mai baut etilen glicol de mai bine de o luna, sunt cuminte si ma limitez. Partea scarboasa vine abia acum. Imi si place. O viata linstita de adult precoce, cu card si bonuri de masa, cu sex in week-end si plecari calme la mare sau la munte, fara dezmat, fara pasageri, fara nebunii majore. Cu programari la manechiura, cu shopping doar cand este nevoie, cu bune si mai ales cu rele, cu nepasare, cu prieteni vechi si dragi, cu timeing-ul meu, cu balconul scorojit si cu fluierul trenului de 6.30, cu Antena 3, cu pauze fixe, cu telefon monocolor, cu cercei mici, fara sutien, fara ochelari de soare, cu bronzu dus, cu parul cret.
E liniste.
E liniste.
Dive
Fac parte dintr-o echipa formata exclusiv din gagici, toate peste 25 de ani, unele casatorite, altele chiar cu copii, vreo 8 de toate la numar. Toate niste dive. Mai nou si-au ales nume de printese si de zane, printre care Ileana Cosanzeana, Zana Zorilor Desteptarea Florilor cu Aripi Desigur 2 Perechi, Salatica. Eu sunt Mica Sirena, atat mi-a ramas si mie, din lipsa de inspiratie. Problema este ca ne trimiteam vineri mail-uri semnadu-ne astfel, si am trimis din greseala si unui client. Asteptam reply-ul.
muult
Leila ma intreba acum vreo 2 saptamani de ce nu mai scriu. I-am raspuns vag ca nu am net decat de a Zapp aici unde m-am mutat si urasc sa scriu in Word. O scuza jalnica pentru faptul ca imi placea sa ma ascund.
S-au schimbat ceva lucruri de atunci, indubitabil. Mai nou se alearga in fiecare seara in parc cu castile pe urechi, VV nu a mai fost reeditata de peste o luna de zile si m-au promovat direct din training intr-un departament de dive.
Am fost parasita, dorita, rece, parasita din nou, inselata, am dorit in liniste, am obtinut intr-un final ce am vrut.
Voi reveni cu poze de pe Transfagaraseanu si de la Cetatea Rasnov cand s-o gandi Jorje sa vina la Bucuresti cu DVD cu tot.
S-au schimbat ceva lucruri de atunci, indubitabil. Mai nou se alearga in fiecare seara in parc cu castile pe urechi, VV nu a mai fost reeditata de peste o luna de zile si m-au promovat direct din training intr-un departament de dive.
Am fost parasita, dorita, rece, parasita din nou, inselata, am dorit in liniste, am obtinut intr-un final ce am vrut.
Voi reveni cu poze de pe Transfagaraseanu si de la Cetatea Rasnov cand s-o gandi Jorje sa vina la Bucuresti cu DVD cu tot.
marți, iulie 01, 2008
deep, but true
despre ce vroiam sa scriu?
Ma chinui de cateva ore sa scriu despre ultima experienta la mare. O voi numi generic VV No. 5. Da, m-am dus din nou in Vama sa ma fure mangalezii. Da, pentru a cincea oara anu' asta la mare. (asa ca sa se oftice feta people)
Nu-mi dau seama de ce a devenit atat de greu sa scriu despre asta. Poate pentru ca devinde ceva obisnuita de week-end sau pentru ca space-bar-ul meu e inclinat spre dreapta sau pentru ca mi-e rusine sa ma laud pueril cum mergeam in zig-zag si incercam sa intru in alta masina. Sondez mai adanc. E de la febra musculara generata de prea mult volei cu baietii la fileu si lipsa sutienului ce mi-a fost instrainat saptamana trecuta.
Folositor ar fi sa vin cu cateva informatii utile pentru cei ce nu au prins inca algele intre dinti si soarele intre degetele de la picioare. VV No. 5 recomanda:
-Micul Mare din 2 Mai pentru mancare ieftina si buna. Şoni ramane doar de chill ca e calic la portie si scump la portmoneu. Cu atentie insa - carnea e calculata la suta de grame
- Noul El Comandante pentru party-ul de noapte. Are foc, plaja, atmosfera ca la carte, oameni frumosi dupa a doua bere si un barman englez. Locatie - in spate la Corsaru - urmati linia fumului.
- Tot in spate la Corsaru gasiti neschimbata Tequila Sunrise: metrul e la fel de ieftin ca si atmosfera peitenoasa. Cristi din Arad da shoot-uri moka.
- Masa VIP de la GuglaG.
- Mancarea de la pescari.
- Faleza inca neatinsa.
- "Centrul de lectura" marca Cotidianul de la Şoni
- Clatite la ora 3.
- Aftershock de la bulgari.
VV No. 5 va recomanda sa evitati:
- Stuf - fumat, plin de lume pestrita, servire tafnoasa, copii.
- Gulasul de la Şoni pentru ca desi e foarte bun, e prea putin.
- Sandwichurile alea minunate de pe ulita principala pentru ca sunt 9 lei in loc de 4, cat erau de 1 mai
- Expirat - only if it's a must, people are boring.
- Drumul in si dinspre mare.
Sunt multe repere pe care VV No.5 nu le-a inclus in repertoriu... dar sunte abia la a cincea editie.
Nu-mi dau seama de ce a devenit atat de greu sa scriu despre asta. Poate pentru ca devinde ceva obisnuita de week-end sau pentru ca space-bar-ul meu e inclinat spre dreapta sau pentru ca mi-e rusine sa ma laud pueril cum mergeam in zig-zag si incercam sa intru in alta masina. Sondez mai adanc. E de la febra musculara generata de prea mult volei cu baietii la fileu si lipsa sutienului ce mi-a fost instrainat saptamana trecuta.
Folositor ar fi sa vin cu cateva informatii utile pentru cei ce nu au prins inca algele intre dinti si soarele intre degetele de la picioare. VV No. 5 recomanda:
-Micul Mare din 2 Mai pentru mancare ieftina si buna. Şoni ramane doar de chill ca e calic la portie si scump la portmoneu. Cu atentie insa - carnea e calculata la suta de grame
- Noul El Comandante pentru party-ul de noapte. Are foc, plaja, atmosfera ca la carte, oameni frumosi dupa a doua bere si un barman englez. Locatie - in spate la Corsaru - urmati linia fumului.
- Tot in spate la Corsaru gasiti neschimbata Tequila Sunrise: metrul e la fel de ieftin ca si atmosfera peitenoasa. Cristi din Arad da shoot-uri moka.
- Masa VIP de la GuglaG.
- Mancarea de la pescari.
- Faleza inca neatinsa.
- "Centrul de lectura" marca Cotidianul de la Şoni
- Clatite la ora 3.
- Aftershock de la bulgari.
VV No. 5 va recomanda sa evitati:
- Stuf - fumat, plin de lume pestrita, servire tafnoasa, copii.
- Gulasul de la Şoni pentru ca desi e foarte bun, e prea putin.
- Sandwichurile alea minunate de pe ulita principala pentru ca sunt 9 lei in loc de 4, cat erau de 1 mai
- Expirat - only if it's a must, people are boring.
- Drumul in si dinspre mare.
Sunt multe repere pe care VV No.5 nu le-a inclus in repertoriu... dar sunte abia la a cincea editie.
marți, iunie 24, 2008
Marketing - sa ne amintim de sesiune
Regulile de baza ale marketingului explicate amuzant de catre un profesor la Institutul Indian de Management din Ahmedabad (IIMA).
1. Esti la o petrecere si vezi o fata superba. Te duci la ea si ii spui: "Sunt extrem de bogat. Casatoreste-te cu mine". Asta inseamna marketingul direct
2. Esti la o petrecere impreuna cu niste prieteni si vezi o fata superba. Unul dintre prietenii tai se duce la ea, arata spre tine si spune: "Tipul ala este extrem de bogat. Casatoreste-te cu el". - Asta inseamna publicitate
3. Esti la o petrecere si vezi o fata superba. Te duci la ea si ii iei numarul de telefon. A doua zi o suni si ii spui: "Buna. Sunt extrem de bogat. Casatoreste-te cu mine" - Asta inseamna telemarketing
4. Esti la o petrecere si vezi o fata superba. Te ridici, iti aranjezi cravata, te duci spre ea, ii oferi de baut, ii deschizi usa (de la masina), o ajuti sa urce, te oferi sa o duci pana acasa, dupa care spui: "Ca veni vorba. Sunt bogat. Nu ai vrea sa te casatoresti cu mine?" - Asta inseamna relatii publice
5. Esti la o petrecere si vezi o fata superba. Vine spre tine si iti spune: "Stiu ca esti extrem de bogat! Am vreo sansa sa te casatoresti cu mine?" - Asta inseamna recunoasterea brandului
6. Esti la o petrecere si vezi o fata superba. Te duci la ea si ii spui: "Sunt extrem de bogat. Casatoreste-te cu mine". Tipa iti da o palma cat de tare poate. - Asta inseamna feedback-ul din partea clientilor
7. Esti la o petrecere si vezi o fata superba. Te duci la ea si ii spui: "Sunt extrem de bogat. Casatoreste-te cu mine". Ea te ia de mana si te duce sa te prezinte sotului sau. - Asta inseamna dezechilibru intre cerere si oferta
8. Esti la o petrecere si vezi o fata superba. Te duci la ea dar inainte sa poti spune ceva, vine un alt barbat si ii spune: "Sunt bogat. Ai vrea sa te casatoresti cu mine?" iar ea pleaca impreuna cu el - Asta inseamna competitia pe aceeasi piata
9. Esti la o petrecere si vezi o fata superba. Te duci la ea si inainte sa-i spui:"Sunt bogat. Casatoreste-te cu mine" vine sotia ta - Asta inseamna restrictia de a intra pe piete noi.
Sursa: de ici de colo... google.
1. Esti la o petrecere si vezi o fata superba. Te duci la ea si ii spui: "Sunt extrem de bogat. Casatoreste-te cu mine". Asta inseamna marketingul direct
2. Esti la o petrecere impreuna cu niste prieteni si vezi o fata superba. Unul dintre prietenii tai se duce la ea, arata spre tine si spune: "Tipul ala este extrem de bogat. Casatoreste-te cu el". - Asta inseamna publicitate
3. Esti la o petrecere si vezi o fata superba. Te duci la ea si ii iei numarul de telefon. A doua zi o suni si ii spui: "Buna. Sunt extrem de bogat. Casatoreste-te cu mine" - Asta inseamna telemarketing
4. Esti la o petrecere si vezi o fata superba. Te ridici, iti aranjezi cravata, te duci spre ea, ii oferi de baut, ii deschizi usa (de la masina), o ajuti sa urce, te oferi sa o duci pana acasa, dupa care spui: "Ca veni vorba. Sunt bogat. Nu ai vrea sa te casatoresti cu mine?" - Asta inseamna relatii publice
5. Esti la o petrecere si vezi o fata superba. Vine spre tine si iti spune: "Stiu ca esti extrem de bogat! Am vreo sansa sa te casatoresti cu mine?" - Asta inseamna recunoasterea brandului
6. Esti la o petrecere si vezi o fata superba. Te duci la ea si ii spui: "Sunt extrem de bogat. Casatoreste-te cu mine". Tipa iti da o palma cat de tare poate. - Asta inseamna feedback-ul din partea clientilor
7. Esti la o petrecere si vezi o fata superba. Te duci la ea si ii spui: "Sunt extrem de bogat. Casatoreste-te cu mine". Ea te ia de mana si te duce sa te prezinte sotului sau. - Asta inseamna dezechilibru intre cerere si oferta
8. Esti la o petrecere si vezi o fata superba. Te duci la ea dar inainte sa poti spune ceva, vine un alt barbat si ii spune: "Sunt bogat. Ai vrea sa te casatoresti cu mine?" iar ea pleaca impreuna cu el - Asta inseamna competitia pe aceeasi piata
9. Esti la o petrecere si vezi o fata superba. Te duci la ea si inainte sa-i spui:"Sunt bogat. Casatoreste-te cu mine" vine sotia ta - Asta inseamna restrictia de a intra pe piete noi.
Sursa: de ici de colo... google.
luni, iunie 23, 2008
saşe, hoţii!
E a patra oară când merg anul acesta la mare. Şi a doua experienţă nasoală în Vama Veche, dupa ce de 1 Mai muncitoresc mi-am propus că nu mai am ce căuta acolo. Dacă data trecută m-am rezumat la 12 ore, desi plănuisemn 3-4 zile, acum am rezistat eroic 2 zile.
Iubesc săa îmî pun cortul pe plajă. Am fugit cu două prietene. Era ziua uneia dintre ele şi am sărbătorit-o în stil mare, cu low budget. Distracţia trebuie să recunosc că a depăşit limitele şi ne-am batjocorit corpul în jurul focului, în Expirat şi în Tequila Sunrise. Am întâlnit şi moldoveni de-ai noştrii din Galaţi, foarte petrecăreţi de felul lor, precum şi nişte vecini de cort foarte simpatici, ce ne sunt totodata şi vecini de cartier.
Da, veselia a fost în toi până pe la 3-4 cand am primit un telefon disperat: "Ne-au furat cortul". Am alergat către El Comandate, acolo unde obisnuiesc să îl pun de vreo 5 ani de zile. Rămăsese doar prelata (folia a doua) pe jos. Eram uimite. Nu-mi venea să cred pentru că de multe ori îmî lăsam telefonul sau portofelul pe plajă şi le găseam neatinse... şi acum nu mai era cortul... cu totul. Şi nu eram singurii. Unui vamaiot cu tradiţie de 15 ani îi zburaseră 2 rucsacuri. Şocul a fost destul de puternic, atât de puternic încât am început să facem haz de necaz. Găsim şi doi jandarmi, dar de acum nu se mai putea face nimic. Începem sa cercetăm zona, gândindu-ne că au renunţat la o parte din "bagaj". Găsim cortul la câţiva metrii distanţă- răvăşit. Spre fericirea noastră nu lipseau multe : salteau şi bagajele fetelor în siguranţă, doar rucsacul meu şi sacul de dormit făcusera picioare. Mă mir că nu ne-au furat salteau. Nu aveam nimic cu adevărat valoros în cort (nu suntem chiar inconstiente), dar rucsacul meu avea câteva haine luate doar cu o zi înainte, adică brand new. Mi-era ciudă. Şi mai ciudă cand la 4-5 se face frig si chiar începem să ducem lipsa sacului de dormit. La 10 realizez ca îmi lipseşte şi sutienul, nu că aş fi avut mare nevoie de el.
Probabil au vrut să il fure cu totul, au realizat că e prea greu şi au inhăţat ce era mai voluminos. S-a făcut mult haz de necaz pe tema asta. Bine ca nu s-a sfârşit mai rău. Şi de parcă nu mi-a ajuns adrenalina, m-am intors şi cu autostopul.
Iubesc săa îmî pun cortul pe plajă. Am fugit cu două prietene. Era ziua uneia dintre ele şi am sărbătorit-o în stil mare, cu low budget. Distracţia trebuie să recunosc că a depăşit limitele şi ne-am batjocorit corpul în jurul focului, în Expirat şi în Tequila Sunrise. Am întâlnit şi moldoveni de-ai noştrii din Galaţi, foarte petrecăreţi de felul lor, precum şi nişte vecini de cort foarte simpatici, ce ne sunt totodata şi vecini de cartier.
Da, veselia a fost în toi până pe la 3-4 cand am primit un telefon disperat: "Ne-au furat cortul". Am alergat către El Comandate, acolo unde obisnuiesc să îl pun de vreo 5 ani de zile. Rămăsese doar prelata (folia a doua) pe jos. Eram uimite. Nu-mi venea să cred pentru că de multe ori îmî lăsam telefonul sau portofelul pe plajă şi le găseam neatinse... şi acum nu mai era cortul... cu totul. Şi nu eram singurii. Unui vamaiot cu tradiţie de 15 ani îi zburaseră 2 rucsacuri. Şocul a fost destul de puternic, atât de puternic încât am început să facem haz de necaz. Găsim şi doi jandarmi, dar de acum nu se mai putea face nimic. Începem sa cercetăm zona, gândindu-ne că au renunţat la o parte din "bagaj". Găsim cortul la câţiva metrii distanţă- răvăşit. Spre fericirea noastră nu lipseau multe : salteau şi bagajele fetelor în siguranţă, doar rucsacul meu şi sacul de dormit făcusera picioare. Mă mir că nu ne-au furat salteau. Nu aveam nimic cu adevărat valoros în cort (nu suntem chiar inconstiente), dar rucsacul meu avea câteva haine luate doar cu o zi înainte, adică brand new. Mi-era ciudă. Şi mai ciudă cand la 4-5 se face frig si chiar începem să ducem lipsa sacului de dormit. La 10 realizez ca îmi lipseşte şi sutienul, nu că aş fi avut mare nevoie de el.
Probabil au vrut să il fure cu totul, au realizat că e prea greu şi au inhăţat ce era mai voluminos. S-a făcut mult haz de necaz pe tema asta. Bine ca nu s-a sfârşit mai rău. Şi de parcă nu mi-a ajuns adrenalina, m-am intors şi cu autostopul.
vineri, mai 30, 2008
rebrand
Da, am schimbat templet-ul si puteam sa jur ca am salvat anumite "detalii". Am pierdut cate ceva din lista de blogroll. Daca sunt prieteni ce vor sa am ajute...
luni, mai 26, 2008
inca un post despre O-> 23+
(nu cm, ci primaveri)
Intrebarea intrebatoare cu iz de Pall Mall e daca acest gen de barbati se mai indragostesc, mai admira ceva, daca isi mai pierd capul workaholic din cand in cand sau daca stiu si altceva in afara de bani bucuresteni numiti generic leafa/smecherie/profit.
Si te intrebi la un moment dat pentru ce fac toate astea? O casa, o masina tare, o tarfa intretinuta, o lauda fata de fostul coleg de liceu? Nu va mai cobori nici un cap blond/roscat/brunet cu placere in genunchi in fata unui corp legumatic gol in momentul in care va cheli, va cumpara cravate verzi si va da anunturi la matrimoniale.
Aveam o vorba in copilarie: nu te indragosti de computeristi (nu exista IT-isti pe vremea aia, ci doar NSF si Age Of Empires), fotbalisti ( cazul grav e cel de microbist) si biciclisti (am iesit la o intalnire cu un pusti care isi tinea bicicleta in mana sau intre picioare, in loc de persoana careia i-a "cerut prietenia"). Acum, la 23+, lucrurile se schimba. Nu vrei un iubit workaholic decat daca tu te pregatsti sa te sfarsesti prin epuizare.
Atunci lucrurile erau mai simple. Stiai ca dupa replica, vrei sa fii prietena mea, tu spuneai ca te mai gandesti, el iti trimitea biletele amoroase care ajungeau pe la toata clasa, apoi te tinea de mana....si te saruta. Si tu te indragosteai si te scotea la Cico si la film si iti marturisea ca
"Esti o floare/ Esti un crin/ Esti parfumul cel mai fin."
Acum cunosti exemplarul de club (pentru ca numai sambata noaptea e si el liber si cheltuie 1/4 din salariu intr-un amarat de bar pe wisky cu Red Bull). Si iti povesteste ce a facut Lenuta de la HR si cum a incheiat el un contract dupa 2 saptamani de pressing si cum a uitat ca a dat o licenta, ca a mancat si el parizer cu paine si slana cu ceapa, si ca statea in camin. Nu, el e barbat, trebuie sa isi faca un viitor. Dar langa cine? Se trezeste din betia de munca pe la 30 de ani cand vede ca toti colegii lui se insoara, fac copii si il preseaza maica-sa ca vrea un nepotel. Si ia prima proasta disperata ca o ajunge menopauza si ramane fata batrana si apoi se intreaba mirat de ce divorteaza dupa 3 ani. Si iar munceste, pentru ca meseria e pentru el si bratara de aur si verigheta.
Intrebarea intrebatoare cu iz de Pall Mall e daca acest gen de barbati se mai indragostesc, mai admira ceva, daca isi mai pierd capul workaholic din cand in cand sau daca stiu si altceva in afara de bani bucuresteni numiti generic leafa/smecherie/profit.
Si te intrebi la un moment dat pentru ce fac toate astea? O casa, o masina tare, o tarfa intretinuta, o lauda fata de fostul coleg de liceu? Nu va mai cobori nici un cap blond/roscat/brunet cu placere in genunchi in fata unui corp legumatic gol in momentul in care va cheli, va cumpara cravate verzi si va da anunturi la matrimoniale.
Aveam o vorba in copilarie: nu te indragosti de computeristi (nu exista IT-isti pe vremea aia, ci doar NSF si Age Of Empires), fotbalisti ( cazul grav e cel de microbist) si biciclisti (am iesit la o intalnire cu un pusti care isi tinea bicicleta in mana sau intre picioare, in loc de persoana careia i-a "cerut prietenia"). Acum, la 23+, lucrurile se schimba. Nu vrei un iubit workaholic decat daca tu te pregatsti sa te sfarsesti prin epuizare.
Atunci lucrurile erau mai simple. Stiai ca dupa replica, vrei sa fii prietena mea, tu spuneai ca te mai gandesti, el iti trimitea biletele amoroase care ajungeau pe la toata clasa, apoi te tinea de mana....si te saruta. Si tu te indragosteai si te scotea la Cico si la film si iti marturisea ca
"Esti o floare/ Esti un crin/ Esti parfumul cel mai fin."
Acum cunosti exemplarul de club (pentru ca numai sambata noaptea e si el liber si cheltuie 1/4 din salariu intr-un amarat de bar pe wisky cu Red Bull). Si iti povesteste ce a facut Lenuta de la HR si cum a incheiat el un contract dupa 2 saptamani de pressing si cum a uitat ca a dat o licenta, ca a mancat si el parizer cu paine si slana cu ceapa, si ca statea in camin. Nu, el e barbat, trebuie sa isi faca un viitor. Dar langa cine? Se trezeste din betia de munca pe la 30 de ani cand vede ca toti colegii lui se insoara, fac copii si il preseaza maica-sa ca vrea un nepotel. Si ia prima proasta disperata ca o ajunge menopauza si ramane fata batrana si apoi se intreaba mirat de ce divorteaza dupa 3 ani. Si iar munceste, pentru ca meseria e pentru el si bratara de aur si verigheta.
alte post-it-uri
...pe care nu le-am cumparat.
In sesiunea asta nu mi-am tapetat dulapul cu post-it-uri. Habar nu am cand am examenele. Multe proiecte nepredate. Multe absente. Carti necitite. Cursuri citite 20 de min pe metrou inaintea examenului... a venit caldura, floricele pe campii, hai sa le adunam copii.
M-am invatat minte de semestru trecut cand am luat 10 la mate si 5 la engleza. Chiar nu are rost sa te chinui sa dai un examen perfect, cand nu ai ajuns la nici un seminar. In principiu, asta se intampla, iar profesorii sunt mai "racoriti" in septembrie. Ca si mine, dealtfel.
Ne vedem la olimpiadele de toamna... really don't care, shitty attitude.
In sesiunea asta nu mi-am tapetat dulapul cu post-it-uri. Habar nu am cand am examenele. Multe proiecte nepredate. Multe absente. Carti necitite. Cursuri citite 20 de min pe metrou inaintea examenului... a venit caldura, floricele pe campii, hai sa le adunam copii.
M-am invatat minte de semestru trecut cand am luat 10 la mate si 5 la engleza. Chiar nu are rost sa te chinui sa dai un examen perfect, cand nu ai ajuns la nici un seminar. In principiu, asta se intampla, iar profesorii sunt mai "racoriti" in septembrie. Ca si mine, dealtfel.
Ne vedem la olimpiadele de toamna... really don't care, shitty attitude.
joi, mai 22, 2008
big fat day
... sau cum sa cutreieri Bucurestiul calduros (din epopeea Metrorex&RATB)
11.30 - toata lumea doarme. Apesi cu sila si durere in tastele albe-galbene.
13.00- Urasc 137. Pentru ca vine greu. Uneori vreau sa merg pe jos. Pacat de coloratii de la depozitul de bauturi alcoolice contrafacute de pe Str. Moinesti.
13.30- Intalnit propietar la Unirii. Foarte greu de gasit. Doua trenuri vin simultan. "La care capat al peronului esti? La ala cu reclama la Carrefour?"
14.00 - Treptele faculatii in Timpuri Noi. Xerox (cel mai fidel prieten al studentului). Primit telefon-oportunitate.
15.00 - Aviatorilor - delegatii.
16.30- Crangasi. CEC - cald. Mers o staie de 41 pe jos. Si mai cald.
17.15 - Plaza. Pierdut 137. asteapta 25.
18.00- acasa. cartofi prajiti. netul a picat. copiat.
20.00- Costin Georgian. Vazut baba, platit baba.
21.00- Dristor. Recuperat boarfe de la Lemouton, tigarit cu ea, povestit idile.
22.00- 1 Mai. Recuperat alte boarfe.
23.30- acasa. copiat din nou. Mecanic.
02.00- Taxi. Twice. Baut mult si degeaba. Barbati beti si urati. Prietene bete si amorezate.
06.00- Metrou Unirii...nu, am gresit statia, mergem la Universitate sa luam 137. Dat bani la copilu' ce dormea in pasaj. Pierdut 137. Batut in geamul autobuzului, zambit la sofer. Oameni din schimbul 3.
07.00- gasit regulament de ordine interioara.
08.00- salata cu prea multa branza.
08.30- cica dorm
09.30- cica ma trezesc
10.30- ajuns la Zetarilor cu tramvaiul 8. Pentru necunoscatori, in Ferentari. Pitoresc cartier.
10.50- 220 nu mai vine. Personae dubioase in jur. Pun mana pe telefon si incep sa sun cunoscuti sa ma calmez.
11.30- Real Berceni.....
and the story goes on....
Concluzia: la 6 in club, la 10 in Ferentari.
11.30 - toata lumea doarme. Apesi cu sila si durere in tastele albe-galbene.
13.00- Urasc 137. Pentru ca vine greu. Uneori vreau sa merg pe jos. Pacat de coloratii de la depozitul de bauturi alcoolice contrafacute de pe Str. Moinesti.
13.30- Intalnit propietar la Unirii. Foarte greu de gasit. Doua trenuri vin simultan. "La care capat al peronului esti? La ala cu reclama la Carrefour?"
14.00 - Treptele faculatii in Timpuri Noi. Xerox (cel mai fidel prieten al studentului). Primit telefon-oportunitate.
15.00 - Aviatorilor - delegatii.
16.30- Crangasi. CEC - cald. Mers o staie de 41 pe jos. Si mai cald.
17.15 - Plaza. Pierdut 137. asteapta 25.
18.00- acasa. cartofi prajiti. netul a picat. copiat.
20.00- Costin Georgian. Vazut baba, platit baba.
21.00- Dristor. Recuperat boarfe de la Lemouton, tigarit cu ea, povestit idile.
22.00- 1 Mai. Recuperat alte boarfe.
23.30- acasa. copiat din nou. Mecanic.
02.00- Taxi. Twice. Baut mult si degeaba. Barbati beti si urati. Prietene bete si amorezate.
06.00- Metrou Unirii...nu, am gresit statia, mergem la Universitate sa luam 137. Dat bani la copilu' ce dormea in pasaj. Pierdut 137. Batut in geamul autobuzului, zambit la sofer. Oameni din schimbul 3.
07.00- gasit regulament de ordine interioara.
08.00- salata cu prea multa branza.
08.30- cica dorm
09.30- cica ma trezesc
10.30- ajuns la Zetarilor cu tramvaiul 8. Pentru necunoscatori, in Ferentari. Pitoresc cartier.
10.50- 220 nu mai vine. Personae dubioase in jur. Pun mana pe telefon si incep sa sun cunoscuti sa ma calmez.
11.30- Real Berceni.....
and the story goes on....
Concluzia: la 6 in club, la 10 in Ferentari.
luni, mai 19, 2008
"Sa lasam lucrurile sa vina de la sine"
A fost o dicutie tarzie pe balcon, la un frappe (2, 3), o tigara (2,3), in Drumul Taberei, cu priveliste spre blocuri si pe blocuri. Nu ma bucuram de vreun mascul feroce, ci doar de colega mea de apartament.
Aleatoriu, voi incepe cu concluzia: "Sa lasam lucrurile sa vina de la sine" e o replica ce incepe sa detroneze orgoliul fastacit si nenorocit al cuvinetlor "Ramanem prieteni".
Barbatii cred ca femeile sunt de neinteles si se lauda ca ei sunt doar niste simple specimene ale rasei. Mancare +somn +sex. Nu zic ca noi nu suferim de complexul de a gandi prea mult, dar totusi, 2 pasi inainte si 3 inapoi nu obliga sa punem in functiune sinapsele. Concluzia si mai dureroasa: barbatii sunt si mai greu de inteles.
Si daca tot acest post a plecat pe dos, sa ajungem la premise.
Il cunosti, sunteti impreuna, il placi, il vrei des. Ti se spune ca il stresezi, apoi ca de ce nu mai dai nici un semn de viata, apoi ca e obosit si ocupat, apoi ca nu intelege raceala ta. Insista 30 de min sa iesi cu el in club intr-o seara de marti, pentru ca mai apoi sa dansezi singura si sa primesti mai multa atentie din partea privitorilor de decolteu.
Poate ne-am pierdut noi rabdarea, poate vrem sa se ajunga la declaratii si cuvinte dulci mai repede, poate suferim de lipsa de atentie si de prostie deoarece nu putem sa descifram un asemenea comportament.
Barbatii sunt un dus scotian. Cateva minute de caldura, de priviri bovinale, un sarut pasional - pentru ca mai apoi sa se retraga in traficul din Bucuresti, in proiectul de miercuri, in cochilia lui. Spargi nuca, mirosi miezul , pentra ca ulterior sa o scapi pe jos.
Au ajuns oare sa ne faca atat de tare la un nivel de PR si de negociere incat sa foloseasca metoda "good cop- bad cop"? 5 minute sunt prietenul bun, tot ceea ce iti doresti - 5 min sunt strain. Un week-end te rasfat, o saptamana te ignor.
Da cine ii mai intelege? Dar cine se mai chinuie sa ii inteleaga?
Aleatoriu, voi incepe cu concluzia: "Sa lasam lucrurile sa vina de la sine" e o replica ce incepe sa detroneze orgoliul fastacit si nenorocit al cuvinetlor "Ramanem prieteni".
Barbatii cred ca femeile sunt de neinteles si se lauda ca ei sunt doar niste simple specimene ale rasei. Mancare +somn +sex. Nu zic ca noi nu suferim de complexul de a gandi prea mult, dar totusi, 2 pasi inainte si 3 inapoi nu obliga sa punem in functiune sinapsele. Concluzia si mai dureroasa: barbatii sunt si mai greu de inteles.
Si daca tot acest post a plecat pe dos, sa ajungem la premise.
Il cunosti, sunteti impreuna, il placi, il vrei des. Ti se spune ca il stresezi, apoi ca de ce nu mai dai nici un semn de viata, apoi ca e obosit si ocupat, apoi ca nu intelege raceala ta. Insista 30 de min sa iesi cu el in club intr-o seara de marti, pentru ca mai apoi sa dansezi singura si sa primesti mai multa atentie din partea privitorilor de decolteu.
Poate ne-am pierdut noi rabdarea, poate vrem sa se ajunga la declaratii si cuvinte dulci mai repede, poate suferim de lipsa de atentie si de prostie deoarece nu putem sa descifram un asemenea comportament.
Barbatii sunt un dus scotian. Cateva minute de caldura, de priviri bovinale, un sarut pasional - pentru ca mai apoi sa se retraga in traficul din Bucuresti, in proiectul de miercuri, in cochilia lui. Spargi nuca, mirosi miezul , pentra ca ulterior sa o scapi pe jos.
Au ajuns oare sa ne faca atat de tare la un nivel de PR si de negociere incat sa foloseasca metoda "good cop- bad cop"? 5 minute sunt prietenul bun, tot ceea ce iti doresti - 5 min sunt strain. Un week-end te rasfat, o saptamana te ignor.
Da cine ii mai intelege? Dar cine se mai chinuie sa ii inteleaga?
pitzipoanca
Va recomand cu caldua acest site in momentele de mahmureala, de plictiseala, de nautism perpetuum.
Probabil majoritatea dintre voi au avut sau inca mai au un cont de hi5 (hiV cum il catalogheaza un coleg). Aici veti gasi spuma manelistica, bamboo-istica si intretinuta, cateva specimene care provoaca atat o stare de repulsie, cat si una de amuzament.
Frumoasa e Romania, pacat ca e populata. Si e evidenta.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
