Sunt momente in apartamentul ei cand mi-as dori sa fiu barbat. Nu e corect ca acesti barbari sa conduca lumea si in plus sa aiba bucuria de a se desfata de corpurile noastre. corpuri perfecte. in forma si in sens.
fuma kent 8. pe geam eu pall mall. da, tot portocaliu. o cuprindeam falusian si protectiv. de ce ai sanii sensibili, iubito? nu ti-a placut Rafaello? secunde intregi in care adoram doar sa ma joc in parul ei. de ce ne mai daruim lor, si inca cu atata pasiune. de multe ori fara apeciere. cand eu inganam mirosul pielii ei, el nu intelegea aroma tabacica a buzelor si asa supte si posace.
sâmbătă, noiembrie 29, 2008
cvadruplu
El doarme in lispa lui de virilitate. In aceste fractiuni de secunda in trec prin minte barbatii goi din viata mea. Cei pe care i-am dezgolit, ce de care nu imi amintesc, inclusiv cei ce ma doresc. Si inchid ochii ca si amintirea lor m-ar goli in interior fara a ma umple seminal.
Am trecut superficial de la tabu la curiozitate, am experimentat, am trait ilabial cat nu voi mai avea timp si vreme in urmatorii ani. Prea multa diversitate duce la diferentieri in unicitate. Falusi de diferite marimi si erectii, pectorali slabi sau sbarciti, buze reci sau carnoase, ce corpuri as putea sa mai cunosc, ce corpuri as putea sa mai doresc. organic si depravant de joi pana luni am dorit 15 ore, am lucrat 16 and the rest was just a fuck.
Barbatii sunt niste exponate atat de simpliste incat ma determina sa ma re-orientez. Si m-am schimbat vulvar, fara a intelege defapt ce s-a intamplat. Si cand visez acel pat dublu nu pot sa pun pe nimeni in el, fie femeie, fie barbat, fie gluma de barbat. E pentru desfatarea mea circulara.
si daca gandesti. ce cauta gandurile in patul meu dublu. iluzii ale unei zi de miercuri. Daca pentru o secunda te-ai face miriapod si ai reusi sa intelegi lucruri ramase in desart.
elegy- filmul. O femeie frumoasa poate fi iubita si pentru altceva decat frumusetea ei?
Am trecut superficial de la tabu la curiozitate, am experimentat, am trait ilabial cat nu voi mai avea timp si vreme in urmatorii ani. Prea multa diversitate duce la diferentieri in unicitate. Falusi de diferite marimi si erectii, pectorali slabi sau sbarciti, buze reci sau carnoase, ce corpuri as putea sa mai cunosc, ce corpuri as putea sa mai doresc. organic si depravant de joi pana luni am dorit 15 ore, am lucrat 16 and the rest was just a fuck.
Barbatii sunt niste exponate atat de simpliste incat ma determina sa ma re-orientez. Si m-am schimbat vulvar, fara a intelege defapt ce s-a intamplat. Si cand visez acel pat dublu nu pot sa pun pe nimeni in el, fie femeie, fie barbat, fie gluma de barbat. E pentru desfatarea mea circulara.
si daca gandesti. ce cauta gandurile in patul meu dublu. iluzii ale unei zi de miercuri. Daca pentru o secunda te-ai face miriapod si ai reusi sa intelegi lucruri ramase in desart.
elegy- filmul. O femeie frumoasa poate fi iubita si pentru altceva decat frumusetea ei?
joi, noiembrie 20, 2008
In my pants
Leapsa de la CatalinG.
Deci, se adauga "in my pants" dupa fiecare melodie din winamp. Se selecteaza in prealabil shuffle. Sa vedem:
Aretha Franklin - I say a little prayer in my pants ( o da, roaga-te, poate poate)
Bonobo - Between the lines in my pants (no comment)
The Chemical Brothers - Where do I begin in my pants (are you lost?)
ZZ top - Lowrider in my pants (very low, low, low)
Lenny Kravitz & Mick Jagger - Use me in my pants (or in all other ways)
Christina Milian feat. Young Jezzy - Say I in my pants (if you can spell I)
Foo Fighters - Walking after you in my pants (it's a goos start)
Bino - Mama Leone in my pants (beah!)
Baby Bird - You're Gogeous in my pants ( just there)
Dave Brubeck Quartet - Take five in my pants (take even more)
Nu m-am putut abtine sa nu o pun si pe a 11-a:
Meredith brooks - Bitch in my pants ( you wish)
Se da mai departe catre Moutonica (imi place playlist-ul ei), Scoica (daca are timp) si Panda.
Deci, se adauga "in my pants" dupa fiecare melodie din winamp. Se selecteaza in prealabil shuffle. Sa vedem:
Aretha Franklin - I say a little prayer in my pants ( o da, roaga-te, poate poate)
Bonobo - Between the lines in my pants (no comment)
The Chemical Brothers - Where do I begin in my pants (are you lost?)
ZZ top - Lowrider in my pants (very low, low, low)
Lenny Kravitz & Mick Jagger - Use me in my pants (or in all other ways)
Christina Milian feat. Young Jezzy - Say I in my pants (if you can spell I)
Foo Fighters - Walking after you in my pants (it's a goos start)
Bino - Mama Leone in my pants (beah!)
Baby Bird - You're Gogeous in my pants ( just there)
Dave Brubeck Quartet - Take five in my pants (take even more)
Nu m-am putut abtine sa nu o pun si pe a 11-a:
Meredith brooks - Bitch in my pants ( you wish)
Se da mai departe catre Moutonica (imi place playlist-ul ei), Scoica (daca are timp) si Panda.
luni, noiembrie 10, 2008
Hermannstadt
Sambata, senin, Sibiu. O cafea Lavazza impecabila, pierduta doar de vantul de dimineata ametit de Piata Mare. 255 de stradute mici si la fel, cu case colorate, multe luminate, in timp ce te invarti haotic in Inelul central. 190 de trepte pentru cel mai inalt turn, impins in cele 4 puncte cardinale. Miros de vechi condimentat cu iz contemporan european.
Nu mai e capitala a culturii, dar respiri peste tot liniste, teatru, filarmonica, cu iz apotropaic si sunet de civilizatie. Tuturor v-a placut Sibiul. Si mie mi-a placut toamna trecuta, cu defileul Oltului cu tot.
Dar in acest noiembrie parca a avut un alt gust, mai dulce, mai intim, mai necenzurat, parca a avut gustul tau. As putea sa blamez camera de la mansarda pentru toate acestea. Sau paltonul gri de Zara. Sau ochelarii retro cu reflectie solara. Sau as pute sa dau vina pe noi doi, pe cizemee mele fara toc, dar cu sunet de high hills, pe cerul senin sau pe mancarea ieftina si buna. Ma voi resemna sub toate felinarele sub care nu te-am sarutat sub pretextul ca nu aveau vasc agatat printre ele. Eram turisti fara accent, fara identificare singulara, fara incipit si exitus, venind parca ex-abrupto in lumea lor. Am visat palinca, cercuri pe gatul tau, scari rotunde in spirala si am macat multa caramida si pavaj. M-am apropiat cu ardoare de ceea ce nu am si am rengat promisiunea ta de a nu avea niciodata. Multe secunde am numarat la Sibiu in care am uitat cat am gresit, unde si de ce numai pentru ca aveam genti la fel. Aproape ca am invata melodia de "La multi ani!"
Aproape ca ai fost mai aproape.
Nu mai e capitala a culturii, dar respiri peste tot liniste, teatru, filarmonica, cu iz apotropaic si sunet de civilizatie. Tuturor v-a placut Sibiul. Si mie mi-a placut toamna trecuta, cu defileul Oltului cu tot.
Dar in acest noiembrie parca a avut un alt gust, mai dulce, mai intim, mai necenzurat, parca a avut gustul tau. As putea sa blamez camera de la mansarda pentru toate acestea. Sau paltonul gri de Zara. Sau ochelarii retro cu reflectie solara. Sau as pute sa dau vina pe noi doi, pe cizemee mele fara toc, dar cu sunet de high hills, pe cerul senin sau pe mancarea ieftina si buna. Ma voi resemna sub toate felinarele sub care nu te-am sarutat sub pretextul ca nu aveau vasc agatat printre ele. Eram turisti fara accent, fara identificare singulara, fara incipit si exitus, venind parca ex-abrupto in lumea lor. Am visat palinca, cercuri pe gatul tau, scari rotunde in spirala si am macat multa caramida si pavaj. M-am apropiat cu ardoare de ceea ce nu am si am rengat promisiunea ta de a nu avea niciodata. Multe secunde am numarat la Sibiu in care am uitat cat am gresit, unde si de ce numai pentru ca aveam genti la fel. Aproape ca am invata melodia de "La multi ani!"
Aproape ca ai fost mai aproape.
joi, noiembrie 06, 2008
waterfall
Ma chinui de ceva timp sa inglobez un post. E ciudat pentru ca atunci cand vroiam scriam si atunci cand nu vroiam, putea sa treaca luni. Acum am vreo 7 draft-uri si ma uit printre ele. Pur si simlu se opresc. Iar atunci cand inoti in amonte, nu-ti ramase decat sa le lasi sa curga casada dupa cum urmeaza:
- la metrou la Semanatoarea exista o femeie la vreo 35-40 de ani cu figura de copil, cu toate membrele inferioare si superioare si cu un o moneda de 5 bani pe o bucata de carton; e acolo dimineata cand ma grabesc la cafea, e acolo seara cand tot ce imi doresc e sa vad metroul cum ma asteapta cuminte in statie; nimeni nu ii da nimic. Nici eu, pentru ca eu ma duc la munca. Nu dau niciodata bani la cei care cersesc 1. pentru ca ar putea sa munceasca (majoritatea), 2. pentru ca am vazut Filantropica, 3.pentru ca ei castiga intr-o saptamana mai mult decat mine in cele 240 de ore pe care le petrec la birou. In schimb imi place mult acordeonul de la Cafepedia.
- ma incrunt tot timpul cand merg in zona sahistilor din Cismigiu. Mesele sunt perfecte pentru ceai, dar tot timpul galagie ocupata.
- sunt pe val si am trezesc din amortire. Ma privesc perfidu cum as face sex cu un strain cunoscut in club fara sa schimb vreun nuamar de telefon, fara obligatii, fara castiguri sau pierderi, doar de condiment si de culoare. Si beau pentru asta si pentru a nu-i cunoaste numele, precum s-ar revarsa masculinitatea si nepasarea din mine. Si atunci ma trage el de mana fara sa fie alaturi si ma ispiteste sa fac comparatii si sa inclin balante, revenind o piesa de muzeu egiptean. Te uiti, dar nu poti pune mana, sau limba sau orice parte a copului tau insalubru.
- as vrea sa imi pot ajuta prietenii si atunci cand nu mi-o cer dar ma scald in egoism si interes incat imi este prea cald si comod in singuratatea mea ca sa-mi pese;
- am pierdut deja ceea ce nu am avut niciodata, dar am pierdut si ultima farama de a avea din frica de mine, din prea multe comedii romantice si din lipsa de rabdare adolescentina; ai momente cand imi uiti varsta, visele si placerile ce mi se transforma in nevoi, atunci cand cred ca merit nu mai mult, ci totul. M-am mintit frumos si m-am inselat singura traind cu cea mai mare curva, speranta. Dar pana la urma asta o face o curva, faptul ca toata lume traieste cu ea. Si pana si ea, ca multi altii, m-a inselat.
- mult mi-as fi dorit ca in acest rastimp ca cunosc orgoliul si gelozia, cauze pierdute de mine inca din fasa. Probabil in momentele in care viata de invata sa treci peste tot, sa inchizi ochii si sa scuipi printre dinti, iti soptesti sub lobul stang al plamanului drept cu un oftat ca nu merita. Si mi-ar placea sa cunosc oameni ce s-au oprit aici si sa ma faca si pe mine sa inteleg cum e sa inchizi telefonul si cum e sa nu ierti vreodata, sa-mi explice si mie cum se face sa-mi calc umilinte sub picioarele altcuiva.
- fac colectie de praf pe biblioteca, iar Pronto ma asteapta cuminte de tot atatea zile ca si blog-ul, in timp ce Air-Wick imi tot aminteste ca au mai trecut 9 minute din viata mea.
- sunt workaholic de Bucuresti si mi-e rusine ca visez la week-end-uri in asternuturi straine cu persoane prea bine cunoscute.
- citesc Time-Out si aleg evenimente mai mult sau mai putin culturale la care nu ma duc niciodata. precum si stagiunea de teatru care parca ma asteapta sa vina vara si sa am un motiv intemeiat pentru care sa nu cumpar bilet.
- nu mai verific creditul al telefon, de aceea nu-mi cunosc nici salariul exact.
- dar peste toate se ridica ingrata indiferenta. Motiv simplu pentru care nu mai scriu. Prefer sa nu mai gandesc, iar de cele mai multe ori prefer sa nu mai simt.
Am pateu.
- la metrou la Semanatoarea exista o femeie la vreo 35-40 de ani cu figura de copil, cu toate membrele inferioare si superioare si cu un o moneda de 5 bani pe o bucata de carton; e acolo dimineata cand ma grabesc la cafea, e acolo seara cand tot ce imi doresc e sa vad metroul cum ma asteapta cuminte in statie; nimeni nu ii da nimic. Nici eu, pentru ca eu ma duc la munca. Nu dau niciodata bani la cei care cersesc 1. pentru ca ar putea sa munceasca (majoritatea), 2. pentru ca am vazut Filantropica, 3.pentru ca ei castiga intr-o saptamana mai mult decat mine in cele 240 de ore pe care le petrec la birou. In schimb imi place mult acordeonul de la Cafepedia.
- ma incrunt tot timpul cand merg in zona sahistilor din Cismigiu. Mesele sunt perfecte pentru ceai, dar tot timpul galagie ocupata.
- sunt pe val si am trezesc din amortire. Ma privesc perfidu cum as face sex cu un strain cunoscut in club fara sa schimb vreun nuamar de telefon, fara obligatii, fara castiguri sau pierderi, doar de condiment si de culoare. Si beau pentru asta si pentru a nu-i cunoaste numele, precum s-ar revarsa masculinitatea si nepasarea din mine. Si atunci ma trage el de mana fara sa fie alaturi si ma ispiteste sa fac comparatii si sa inclin balante, revenind o piesa de muzeu egiptean. Te uiti, dar nu poti pune mana, sau limba sau orice parte a copului tau insalubru.
- as vrea sa imi pot ajuta prietenii si atunci cand nu mi-o cer dar ma scald in egoism si interes incat imi este prea cald si comod in singuratatea mea ca sa-mi pese;
- am pierdut deja ceea ce nu am avut niciodata, dar am pierdut si ultima farama de a avea din frica de mine, din prea multe comedii romantice si din lipsa de rabdare adolescentina; ai momente cand imi uiti varsta, visele si placerile ce mi se transforma in nevoi, atunci cand cred ca merit nu mai mult, ci totul. M-am mintit frumos si m-am inselat singura traind cu cea mai mare curva, speranta. Dar pana la urma asta o face o curva, faptul ca toata lume traieste cu ea. Si pana si ea, ca multi altii, m-a inselat.
- mult mi-as fi dorit ca in acest rastimp ca cunosc orgoliul si gelozia, cauze pierdute de mine inca din fasa. Probabil in momentele in care viata de invata sa treci peste tot, sa inchizi ochii si sa scuipi printre dinti, iti soptesti sub lobul stang al plamanului drept cu un oftat ca nu merita. Si mi-ar placea sa cunosc oameni ce s-au oprit aici si sa ma faca si pe mine sa inteleg cum e sa inchizi telefonul si cum e sa nu ierti vreodata, sa-mi explice si mie cum se face sa-mi calc umilinte sub picioarele altcuiva.
- fac colectie de praf pe biblioteca, iar Pronto ma asteapta cuminte de tot atatea zile ca si blog-ul, in timp ce Air-Wick imi tot aminteste ca au mai trecut 9 minute din viata mea.
- sunt workaholic de Bucuresti si mi-e rusine ca visez la week-end-uri in asternuturi straine cu persoane prea bine cunoscute.
- citesc Time-Out si aleg evenimente mai mult sau mai putin culturale la care nu ma duc niciodata. precum si stagiunea de teatru care parca ma asteapta sa vina vara si sa am un motiv intemeiat pentru care sa nu cumpar bilet.
- nu mai verific creditul al telefon, de aceea nu-mi cunosc nici salariul exact.
- dar peste toate se ridica ingrata indiferenta. Motiv simplu pentru care nu mai scriu. Prefer sa nu mai gandesc, iar de cele mai multe ori prefer sa nu mai simt.
Am pateu.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
